Guvernul a lasat pe mana sefilor de spitale licitatiile cu criterii indoielnice

Incepand cu luna octombrie, institutiile sanitare publice care nu au obligatii catre bugetul de stat sau bugetul asigurarilor sociale pot sa-si prevada in bugetul de venituri si cheltuieli sume pentru

Incepand cu luna octombrie, institutiile sanitare publice care nu au obligatii catre bugetul de stat sau bugetul asigurarilor sociale pot sa-si prevada in bugetul de venituri si cheltuieli sume pentru acordarea tichetelor de masa. Aproximativ 200.000 de oameni vor beneficia anul acesta de 10 tichete pe luna, iar anul viitor de 20. La 65.000 de lei valoarea unui tichet, aceasta inseamna o cheltuiala de 3.250.000 de euro pe luna in 2004 si cel putin 6.500.000 de euro pe luna in 2005. Normal ar fi fost ca, avand in vedere sumele, Ministerul Sanatatii sa organizeze o licitatie nationala pentru procurarea acestor tichete. Anul acesta nu s-a facut, pe motiv ca o astfel de licitatie ar fi presupus un timp indelungat. Asa ca fiecare unitate sanitara a fost autorizata sa-si organizeze propria licitatie, chiar si cele din comune pe care cu greu le gasesti pe harta si unde lucreaza doar cativa oameni. In total, peste 600 de licitatii ar trebui sa fie finalizate pana la sfarsitul saptamanii viitoare. De la centru s-a transmis o metodologie privind acordarea tichetelor de masa, care prevede ca pentru evaluarea nivelului tehnic-calitativ al ofertei "se au in vedere si urmatoarele criterii: reprezentativitate la nivel local, experienta similara in domeniu, solvabilitate, garantia calitatii, lista retelei de supermarketuri care accepta tichete de masa, lista celor mai mari clienti". "Si"-ul a dat frau liber imaginatiei sefilor unitatilor sanitare, care, dupa cum i-a taiat capul, au bagat in lista de criterii departajarea ofertantilor dupa forma de organizare a societatii, dupa certificate gen ISO 9001 si multe altele. De pilda, un spital a acordat 50 de puncte ofertantilor care erau constituiti ca societati pe actiuni si 0 puncte celor care erau societati cu raspundere limitata, fara a tine insa cont de marimea capitalului social. Mai grav, anunturile pentru organizarea licitatiilor au fost facute te miri pe unde, iar majoritatea licitatiilor au fost... confidentiale. Reprezentantul unitatii sanitare a discutat cu fiecare ofertant in parte, ferit de ochii concurentei, si a comunicat apoi decizia fara a o justifica in vreun fel. La acest soi de negocieri n-au participat presa, vreun reprezentant al Ministerului de Finante sau Sanatatii, asa ca nimeni nu poate sa bage mana in foc ca principalul criteriu de departajare a ofertantilor nu au fost comisioanele. De fapt, alt criteriu de departajare ar fi fost si greu de gasit. Pentru a castiga cat mai multe contracte, marile firme emitente de tichete de masa au oferit unitatilor sanitare tiparirea si distribuirea gratuita a tichetelor. Altfel spus, s-au oferit sa munceasca voluntar, ba chiar in pierdere. Pe termen lung pentru firmele care domina piata tichetelor de masa, pomana facuta acum inseamna un castig, prin eliminarea concurentei care va ramane fara comenzi, iar, dupa aceasta, firmele isi vor putea scoate pierderea prin cresterea tarifelor. Ministerul de Finante, cel care ar trebui sa vegheze la buna functionare a pietei tichetelor de masa, deoarece acest sistem a fost introdus in Romania ca o forma de protectie sociala, iar sumele in contul tichetelor sunt deductibile fiscal, nu pare ingrijorat de bulibaseala licitatiilor.