Guvernul, presat să ridice salariul minim

Sindicatele şi patronatele se întâlnesc astăzi cu guvernul pentru a discuta despre majorarea salariului minim. De la 1 iulie, acest venit ar trebui să crească de la 500 la 540 de lei.

Sindicatele şi patronatele se întâlnesc astăzi cu guvernul pentru a discuta despre majorarea salariului minim. De la 1 iulie, acest venit ar trebui să crească de la 500 la 540 de lei.

Suspiciuni legate de majorarea cu 40 de lei a salariului minim, de la jumătatea anului, au existat de la sfârşitul lui 2007, când creşterea acestui venit a fost condiţionată de evoluţia inflaţiei, a PIB-ului şi a productivităţii muncii.

Cu câteva zile înainte de 1 iulie, pe fondul declaraţiilor miniştrilor muncii şi finanţelor, potrivit cărora nivelul inflaţiei nu permite creşterea salariului, sindicaliştii consideră că nu există motive care să impiedice majorarea şi ameninţă cu mişcări de stradă.

Sindicatele spun că salariul poate creşte

"În primele cinci luni, PIB-ul a crescut cu peste trei procente faţă de prognoza de la începutul anului, iar productivitatea muncii a crescut cu peste zece procente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este adevărat că inflaţia a depăşit cu un procent ţinta fixată, dar nu majorarea salariilor este de vină, ci creşterea preţurilor la utilităţi", a spus vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea.

În opinia acestuia, guvernul "nu este în stare", să adopte politici de control al inflaţiei, în condiţiile în care este pe punctul de a aproba majorări de preţuri la gazele naturale şi electricitate.

Dandea consideră că guvernul menţine salariile mici şi pentru a atrage investitori străini, pe fondul costurilor scăzute cu forţa de muncă. "Nimic mai fals! Să ne aducem aminte că Mercedes tocmai a refuzat să vină în România, din cauza inexistenţei infrastructurii, şi s-a orientat către Ungaria, unde salariile sunt de peste două ori mai mari decât la noi", a explicat vicepreşedintele Cartel Alfa.

Creşte salariul minim, cresc ajutoarele sociale

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, susţine însă că reticenţa guvernului de a creşte salariile vine din faptul că această majorare ar atrage, pe de o parte, şi majorarea celorlalte salarii, care se calculează după coeficienţii de ierarhizare, dar şi majorarea prestaţiilor sociale (ajutoare şi alocaţii).

"Anul trecut s-a discutat despre ruperea ajutoarelor sociale de salariul minim, iar ministrul Păcuraru a promis că va elabora un act normativ. S-a vorbit atunci despre calcularea prestaţiilor după un indicator social de referinţă, stabilit în funcţie de costul coşului minim de consum. Dar cum nu s-a făcut nimic în acest sens, orice majorare a salariului atrage şi majorarea acestor ajutoare, care sunt calculate în funcţie de salariul minim", a explicat Jurca.

Patronatele susţin majorarea salariului minim

De cealaltă parte, patronatele susţin şi ele majorarea salariului minim, fie la nivel naţional, fie pe ramuri de activitate. În opinia directorului Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, Adrian Izvoranu, salariile ar trebui să înregistreze o creştere constantă în următorii ani, ceea ce ar duce la creştere economică.

"Cifra trebuie realizată şi partea patronală susţine o politică de creştere constantă a salariilor pe cinci-şase ani, pentru a putea sta pe piaţa forţei de muncă din Europa. Majorarea se poate face şi nu pune presiune de inflaţie", a spus Izvoranu.

Directorul Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român, Cristian Pârvan, susţine că majorarea salariilor s-ar putea realiza în anumite sectoare de activitate, cum ar fi industria gazelor, dar în altele, ca industria textilă sau a încălţămintei, ar duce la faliment. De aceea, în opinia acestuia, ar trebui să se renunţe la contractul de muncă la nivel naţional, iar salariile ar trebui negociate la nivel de ramură sau de regiune, luând în calcul productivitatea muncii.

Salariul minim în Europa

Franţa - peste 1.300 euro

Spania - 600 euro

Olanda - 1.335 euro

Marea Britanie - aprox. 1.200 euro

Luxemburg - 1.570 euro

Bulgaria - 112 euro