Guvernul "coace" pâine cu fier pentru toţi românii

Intenţia Ministerului Sănătăţii de a îmbogăţi pâinea cu fier şi acid folic naşte controverse atât printre medicii de specialitate, cât şi printre producători În curând,

Intenţia Ministerului Sănătăţii de a îmbogăţi pâinea cu fier şi acid folic naşte controverse atât printre medicii de specialitate, cât şi printre producători

În curând, guvernanţii ne vor spune "Mănâncă, române, fier pe pâine!", parafrazând zicala "Bea, Grigore, agheasmă!" Cam aşa s-ar putea traduce pe scurt ideea unui proiect de hotărâre de guvern care încearcă să impună introducerea pe piaţă doar a făinilor "dopate" cu fier şi acid folic (fortifierea universală a făinilor). Practic, Ministerul Sănătăţii intenţionează să fortifieze toată făina comercializată pe teritoriul ţării.La baza intenţiei stau nişte studii - caracterizate de unii "puerile şi lipsite de profesionalism", iar de alţii - chiar îngrijorătoare.

Acestea arată că femeile însărcinate şi copiii României sunt atât de anemici, încât altă soluţie nu mai este decât fier pe pâine, dimineaţa la prânz şi seara.

Făina normală, motiv de amendă

"În România, în alimentaţia oamenilor se utilizează numai făină fortifiată", stipulează articolul 3 al proiectului. De asemenea, "pe teritoriul României sunt interzise importul, precum şi producţia şi comercializarea de făină nefortifiată pentru utilizarea pe piaţa internă în alimentaţia omului"- art. 9.

Utilizarea în industria alimentară pentru fabricarea de produse destinate pieţei interne a făinii nefortifiate sau fortifiate cu un conţinut de fier şi acid folic neconform cu prevederile normelor tehnice ar constitui chiar contravenţie, potrivit propunerii de act normativ. Dacă pentru segmentele sociale afectate într-adevăr de anemie - femei însărcinate, nou-născuţi şi preşcolari - măsura ar fi într-adevăr bună, pentru restul populaţiei, fortifierea nu aduce prea mari beneficii, explică unii nutriţionişti. Dimpotrivă, pentru alţi suferi-nzi cărora le este contraindicat surplusul de fier, găsirea unor produse de panificaţie nefortifiate ar deveni un calvar, în cazul adoptării acestei hotărări.

Anemia, problemă de sănătate publică în România

Nota de fundamentare care stă la baza proiectului relevă date îngrijorătoare legate de anemia în rândul femeilor însărcinate, nou-născuţilor şi preşcolarilor.

O parte din cei prezenţi ieri la Ministerul Sănătăţii, la dezbaterea publică a proiectului legislativ, au îndoieli cu privire la necesitatea fortifierii universale a făinii. Specialiştii ar încuraja mai degrabă o fortifiere a făinilor şi preparatelor adresate grupelor de populaţie afectate (femei şi copii), decât una generalizată.

Jumătate din copiii din România cu vârste sub un an aveau anemie cauzată de deficienţă de fier (studiile din 1991-2003), conform rezultatelor unor studii efectuate în perioada 1991-2005, de UNICEF, în colaborare cu CDC Atlanta - Georgia, din Departamentul Iniţiativa pentru Fortifierea Făinii. Studiile au avut la bază datele obţinute din cercetările reprezentative la nivel naţional realizate în România, precum şi pe baza propriilor cercetări, OMS şi publicate de Ministerul Sănătăţii, în România. Răspândirea anemiei la copiii de un an a fost de 59,3%, iar la copiii de 12-23 luni - de 56,8% (studiul din 2005).

Opinii...

Reuniunea de ieri a generat o serie de discuţii contradictorii, atât printre specialiştii în nutriţie, cât şi printre reprezentanţii industriei de morărit şi panificaţie. Printre susţinătorii proiectului se numără şi preşedintele ANAMOB (Asociaţia Naţională a Industriei de Morărit şi Panificaţie), Viorel Marin. Membru al Flour Fortification Initiative (FFI) - organism care, întâmplător, a furnizat Ministerului Sănătăţii şi o parte din datele pe baza cărora a fost decretat faptul că în România anemia se simte ca la ea acasă - Viorel Marin susţine că dozele de fier şi acid folic preconizate a fi introduse în făina românească sunt cu mult sub cele practicate de unele ţări europene. În plus, fortifierea ar reintroduce în făină mineralele şi vitaminele pierdute în cursul măcinării.

...şi opinii!

De cealaltă parte a baricadei, Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN (Patronatul Român din Industria de Morărit), reclamă faptul că la elaborarea acestui proiect de hotărâre de guvern nu s-a făcut o consultare mai largă a tuturor specialiştilor.

De asemenea, cei din ROMPAN consideră, în acord şi cu o parte a celor prezenţi la dezbatere, că fortifierea făinii în perioada următoare nu trebuie realizată pentru toată făina fabricată în România, deoarece "nu toţi consumatorii de produse făinoase trebuie să consume adaosul suplimentar de fier şi acid folic". Totodată, se atrage atenţia asupra faptului că nu toţi morarii au calificarea necesară pentru a doza corect şi în deplină siguranţă amestecul de făină, fier şi acid folic.

"Fortifierea universală nu este o soluţie"

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentară din Bucureşti, nu crede că fortifierea universală este o soluţie. "Pentru a fi asimilat de organism, fierul adăugat făinilor trebuie să fie într-o formă stabilă. Acelaşi lucru trebuie avut în vedere şi în cazul acidului folic. "Dacă pun acid folic şi apoi făina o tratez termic, nu am făcut nimic", explică specialistul.

Fierul este prooxidant şi poate să producă modificări nedorite ale altor ingrediente din produsele preparate cu această făină. "La temperaturile înalte din cuptorul de coacere, în combinaţie cu fierul rezultă grăsimi oxidate, periculoase pentru sănătate", concluzionează Mencinicopschi. "Iniţiativa este de-a dreptul anacronică", este de părere directorul Institutului de Nutriţie şi Boli Metabolice "Nicolae Paulescu", prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte. "Sigur că interesul autorităţilor pentru alimentaţie este bine-venit, însă nu lipsa deficitului de aport, ci carenţele în educaţia alimentară trebuie rezolvate în România", afirmă Ionescu-Tărgovişte.

El este nedumerit de faptul că multe organisme care ar fi putut oferi sugestii şi consultaţii pe tema fortifierii, nu au fost consultate. "Nici noi, nici Institutul de Diabet nu am fost întrebaţi. Nici Societatea Română de Diabet şi Boli de Nutriţie nu a fost consultată. Chiar şi Comisia de Diabet şi Nutriţie - care este a ministerului - nu a fost solicitată la elaborarea acestui proiect", atrage atenţia directorul Institutului "N. Paulescu".

Se profilează noi oportunităţi de afaceri?

Dincolo de beneficiile sau de inconvenientele medicale ale unei astfel de măsuri, procedeul tehnologic de îmbogăţire a făinurilor cu aceste două substanţe favorizează apariţia unor noi oportunităţi de afaceri.

Dacă proiectul de act normativ va fi aprobat în forma propusă, fiecare moară va fi obligată să se doteze cu un dozator, cu un mixer şi cu un laborator de testare a produsului finit. Dotări care pot costa între 2.000 şi 30.000 de euro pentru fiecare moară, potrivit producătorilor. Rezultatul: o serie de firme vor importa dozatoare, mixere, laboratoare, reactivi şi premix şi vor avea parte de un business cu multe cifre, care ne va fi servit obligatoriu la masă.