Guvernantii nu stiu cat vom plati pentru facturile la incalzire din aceasta iarna

* Ministrul Bejenariu a anuntat o crestere cu 7 la suta a facturilor, fata de iarna trecuta, in conditiile in care gigacaloria s-a scumpit cu 12 la suta * De la 1 ianuarie 2005, guvernul se bazeaza pe autoritatile locale pentru ca populatia sa nu plateasca cu 33 la suta mai mult, dupa diminuarea subventiilor la producatori

Pretul facturii la incalzire pentru iarna 2004-2005 ramane inca o nebuloasa. Cu doua saptamani in urma, Gheorghe Emacu, ministru delegat pentru administratia publica, a sustinut ca la iarna incalzirea va costa tot atat cat iarna trecuta. Saptamana trecuta, l-a contrazis Eugen Bejenariu, ministrul pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului, care a estimat ca facturile vor creste in medie cu 7 la suta, in intreaga tara. Dar tot conform lui Bejenariu, in Bucuresti, factura ar urma sa fie mai mare cu 14 la suta, datorita faptului ca in Capitala reteaua de distributie este mai mare, deci si pierderile sunt mai importante. Specialistii spun insa ca datorita contorizarii, terminate pentru majoritatea blocurilor din Capitala, pierderile in retea n-ar trebui sa mai apara pe facturile bucurestenilor. Nici cifra de 7 la suta nu este realista. Avand in vedere ca pretul national de referinta al gigacaloriei a crescut cu 12 la suta, facturile pentru caldura ar trebui sa creasca cel putin cu acelasi procent. Ajutoarele sociale pentru caldura se acorda doar celor care au un venit mediu pe familie pana in 2.800.000 de lei pe luna, restul populatiei va achita factura integral. Asociatiile de proprietari din Bucuresti au o prognoza si mai sumbra - incalzirea va creste cu 12 la suta pana la 1 ianuarie 2005, iar dupa aceea cu cel putin 33 la suta. Oamenii si-au facut calculul bazandu-se pe decizia guvernului de a elimina, de la 1 ianuarie 2005, subventia acordata de la bugetul de stat producatorilor de energie termica. Surse din cadrul Agentiei Nationale pentru Reglementarea Serviciilor Publice spun ca nu va fi asa de rau. Recunosc ca subventia de la bugetul de stat va scadea cu 33 la suta, dar spun ca autoritatile locale vor prelua acest efort. Ramane de vazut daca primariile, care si asa nu reusesc sa convinga populatia sa-si plateasca facturile curente, vor reusi sa scoata banii necesari.
Diminuarea pierderilor din retele - un vis de 6,7 miliarde de dolari
In viitor, banii care vor fi taiati din subventii, vor merge tot la producatori, dar cu alta destinatie - investitii pentru modernizarea centralelor termice si, implicit, reducerea costurilor. Potrivit asociatiei patronale din domeniu, necesarul investitiilor pentru rentabilizarea centralelor termice se ridica insa la sume uriase. Majoritatea sistemelor din Romania sunt realizate dupa tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, pierderile sunt intre 30-35 la suta iar costurile de productie foarte ridicate. Pentru a vorbi de o relatie directa intre caldura furnizata la consumator si factura care ajunge la populatie, randamentele de producere a energiei termice trebuie sa ajunga la 90-92 la suta, iar pierderile de energie pe intreg ansamblul sa nu depaseasca 5 la suta. Pentru acestea sunt necesare modernizarea sistemelor de incalzire, renuntarea la transporturi pe distante mari ale agentului termic primar prin realizarea unor centrale termice de zona, cvartal sau in unele cazuri chiar de bloc; utilizarea in exclusivitare a conductelor preizolate; generalizarea contorizarii la bransament; introducerea sistemului de repartizare a costurilor de imobil cu posibilitatea de reglaj termostatic al consumatorilor; monitorizarea intregului sistem. Perioada de aliniere la acesti parametri ai serviciului de producere si distributie a energiei termice, stabiliti prin directive ale Uniunii Europene, este estimata la 15 ani, iar costurile se ridica la cel putin 6,7 miliarde USD. In prezent, Termoelectrica si celelalte societati producatoare de energie termica nu reusesc nici macar sa-si achite creditele contractate pentru cumpararea gazelor si a pacurei. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, cele mai multe centrale termice au vandut, in perioada 2000-2002, energia sub costurile de productie, costuri prea mari pentru a se putea alinia la pretul national al gigacaloriei stabilit de guvern.