Gripa de la televizor, mai agresivă decât gripa din spitale

Statisticile arată că afecţiunile respiratorii se menţin în limitele normale pentru acest sezon, iar medicii spun că decesele pacienţilor cu pneumonie au fost cauzate de alte patologii

Statisticile arată că afecţiunile respiratorii se menţin în limitele normale pentru acest sezon, iar medicii spun că decesele pacienţilor cu pneumonie au fost cauzate de alte patologii asociate sau de malformaţii cardiace

Cel puţin 10 persoane au murit în ultimele două săptămâni din cauza complicaţiilor unor infecţii respiratorii de sezon. Opt dintre decese au fost înregistrate în judeţul Galaţi, unde specialiştii Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă au raportat ieri şi existenţa tulpinii virusului gripal A/Wisconsin ( de tip H3N2).

Nu se ştie dacă persoanele decedate au făcut gripă sau altă viroză. Probele de la cadavre n-au ajuns încă la laboratorul de referinţă pentru gripă, din Capitală, iar medicii gălăţeni spun că pacienţii erau fie vârstnici, cu multiple boli cronice, fie copii cu malformaţii cardiace. Autorităţile susţin că nu este cazul ca populaţia să se alarmeze. Chiar dacă sunt neplăcute, virozele pot fi ţinute sub control la cei cu imunitate normală, iar gripa nu are încă un caracter epidemic, fiind doar focare izolate. Statisticile, spun oficialii Ministerului Sănătăţii, se menţin la nivelul ultimilor ani, inclusiv în ceea ce priveşte decesele.

Căldura nu influenţează agresivitatea virală

În ultima săptămână, din totalul celor peste 83.000 de români afectaţi de bolile respiratorii de sezon, opt au fost internaţi cu gripă, 4.590 cu pneumonii şi 2.765 cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare. S-a impus restricţionarea accesului vizitatorilor în spitalele din judeţul Cluj, Suceava, Prahova, Buzău, Galaţi, Gorj, Satu Mare, Mehedinţi şi Botoşani. Numărul ridicat de viroze a determinat închiderea a două şcoli din judeţul Vrancea. Virusul gripal a fost identificat şi în Bucureşti, Oradea şi Cluj. Potrivit dr. Viorel Alexandrescu, şeful Centrului de Referinţă al Gripei, variaţiile de temperatură şi regimul termic neobişnuit pentru această perioadă nu influenţează semnificativ apariţia unei epidemii de gripă. "Dacă ar fi căldura de vină, ar fi permanent gripă în ţările tropicale. Epidemia presupune un virus agresiv şi o populaţie receptivă. Vaccinarea poate induce o protecţie efectivă după două săptămâni, vaccinul putând evita o gripă complicată sau decesul unei persoane cu risc crescut", ne-a mai spus dr. Viorel Alexandrescu.

Gripa îmbolnăveşte mai răudecât virozele

Virozele respiratorii sunt declanşate de mai multe tipuri de virusuri - adenovirusuri, rinovirusuri, enterovirusuri - şi se manifestă prin înfundarea nasului, strănut şi respiraţie dificilă, ne explică dr. Radu Botgros, specialist în boli infecţioase.

În cazul virozelor severe, pot apărea faringita, traheita sau bronşita. La copilul mic poate apărea bronşiolita, care poate ucide. Pe de altă parte, gripa se manifestă prin febră foarte mare, care poate trece de 40 de grade, debut brusc, dureri de cap, tuse şi dureri musculare, simptome care sunt mult mai agresive decât în cazul virozelor.

Cei care au făcut deja o "răceală" nu sunt imuni la virusul gripal. Cei care s-au vaccinat nu vor fi protejaţi decât faţă de tulpinile virale conţinute de vaccin, deci pot face alte viroze respiratorii de sezon.

Sfaturi pentru evitarea afecţiunilor de sezon

În afară de vaccinarea antigripală, indicată mai ales copiilor şi persoanelor în vârstă, Ministerul Sănătăţii Publice face câteva recomandări pentru evitarea afecţiunilor de sezon:

l Respectaţi regulile de igienă personală;

l Aerisiţi locuinţele şi birourile;

l Evitaţi aglomeraţiile;

l Folosiţi batista când tuşiţi sau strănutaţi;

l Nu trimiteţi la şcoală copilul cu semne de răceală;

lSfătuiţi copilul să-i evite pe colegii cu semne de răceală;

l Evitaţi staţionarea în frig timp îndelungat;

l Nu purtaţi haine ude;

l Consumaţi cât mai multe fructe şi legume;

lPrezentaţi-vă la medicul de familie la primele semne de boală.