Exodul elevilor români către Spania şi Italia

Numai în ultima lună, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui a semnat peste 600 de cereri de transfer depuse de părinţii care lucrează în străinătate Părinţii plecaţi la muncă în

Numai în ultima lună, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui a semnat peste 600 de cereri de transfer depuse de părinţii care lucrează în străinătate

Părinţii plecaţi la muncă în străinătate s-au săturat să îşi "crească" odraslele prin telefon. Sute de copii sunt transferaţi, în fiecare an, în şcoli din afară, în special în Spania sau Italia. Numai în judeţul Vaslui, în ultima lună, au fost semnate peste 600 de cereri. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu văd un pericol în acest fenomen şi consideră că este un lucru normal ca familiile să se întregească.

"Şcoala în Italia este mult mai uşoară decât la noi, iar materia predată copiilor din clasa a VII-a, în România, este deja cunoscută când ajung aici", spune Mihaela Grigorean, stabilită de mai mulţi ani la Torino, împreună cu soţul ei.

În judeţul Vaslui, peste 600 de elevi s-au transferat în ultima lună la şcoli din afară, în special în Spania şi Italia. Numărul cererilor aprobate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, de la începutul vacanţei elevilor, este egal cu cel al vizelor date de instituţie în decursul anului şcolar 2006-2007 pentru transferul copiilor la şcoli în Occident.

60 de cereri pe zi, în Vaslui

Melu Iacob, purtătorul de cuvânt al ISJ Vaslui, a declarat, pentru Mediafax, că situaţia i-a luat prin surprindere. "Nu ne aşteptam la un asemenea val de transferuri, mai ales că până acum nu erau mai mult de 80 de solicitări pe an. Acum, am vizat şi 60 de cereri într-o singură zi", a precizat Iacob. El mai spune că "e trist că ne pleacă elevii".

Pe de altă parte, "este îmbucurător că anumite familii reuşesc să nu-i mai lase de izbelişte pe aceşti copii, care au devenit o problemă pentru învăţământul românesc", a adăugat el. Reprezentantul ISJ Vaslui a spus că se aşteaptă la un nou val de transferuri în luna august, când părinţii copiilor vin acasă, în concediu.

La rândul ei, Svetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar din Ministerul Educaţiei, ne-a declarat că "este normal ca părintele să îşi ia copilul lângă el, având posibilitate să îl întreţină acolo. Nu mai suntem în perioada comunistă când treceau ani de zile ca să poţi să îţi iei familia în străinătate.

Mă bucur pentru copii că merg alături de familiile lor. Valul de sinucideri care a fost în această primăvară, cel de abandon şcolar sau rezultatele proaste la învăţătură sunt din cauză că foarte mulţi copii au rămas în ţară la bunici sau alte rude. Orice copil are nevoie de afecţiunea părinţilor", a explicat ea.

Elevii români, două clase peste spanioli

Se vor acomoda aceşti copii cu sistemul de învăţământ din străinătate? "Sunt convinsă că elevii noştri, şi s-a demonstrat acest lucru, nu numai că se vor acomoda, dar vor fi trecuţi în clase superioare. Aceşti copii se vor simţi foarte bine şi vor fi apreciaţi. Un copil de clasa a IV-a din România, în Spania ajunge în clasa a VI-a", ne-a mai spus Svetlana Preoteasa.

Ea nu vede niciun pericol că şcolile româneşti ar putea să rămână fără elevi, lucru care ar putea duce la desfiinţarea unor catedre didactice. "O clădire se poate închide sau transforma în orice moment. Important e ca fiecare copil să stea lângă mama lui şi să găsească un sprijin în tatăl lui. Asta ca să nu mai avem probleme comportamentale. Ştiu cazuri de copii din Iaşi care s-au îmbolnăvit de dorul părinţilor", a subliniat Preoteasa.

Migraţia elevilor spre şcoli din ţările unde lucrează părinţii lor

s-a accentuat rapid şi în Suceava. Din datele Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, numai anul trecut au plecat peste 200 de elevi. Cei mai mulţi sunt din zona Rădăuţi. Dascălii cred că acest fenomen va continua şi se va amplifica şi în acest an, dar şi în următorul. Recordul îl deţine comuna Marginea. În ultimii ani şi-au cerut transferul peste 150 de copii.

Dumitru Lungu, primarul din Marginea, crede că e normal ca părinţii să îşi întregească familia. O parte din elevii care ajung în Italia au parcurs ani buni de studiu în România. Alţii încep de la grădiniţă. E şi cazul lui Ionuţ Bălan. El a căpătat primele cunoştinţe într-o grădiniţă din Torino, iar despre România ştie prea puţine. Părinţii lui Ionuţ ar vrea să revină acasă, în Marginea, dar nu o fac de teamă că fiul lor nu va reuşi să se adapteze condiţiilor de aici.

Opţionale de limba română în Spania

Copiii românilor stabiliţi temporar sau definitiv cu părinţii în Spania vor putea să înveţe, din toamnă, limba română şi noţiuni despre propria cultură şi civilizaţie. Ministerul Educaţiei din România a semnat un protocol cu Spania prin care se angajează să subvenţioneze publicarea unor manuale pentru aceşti elevi. Astfel, limba română va fi studiată ca materie opţională, timp de două ore pe săptămână. După Spania, se are în vedere semnarea unui acord şi cu Italia.

Moldova, campioană la copii părăsiţi

Românii care au plecat la muncă în străinătate au lăsat în ţară aproape 60.000 de copii, din care zece procente sunt în grija altor persoane decât membrii familiei. Peste 2.700 au ajuns în centre de ocrotire sau la un asistent maternal. Judeţele în care sunt cei mai mulţi copii părăsiţi de părinţii plecaţi în afară sunt cele din Moldova (Suceava, Neamţ, Galaţi, Iaşi), iar cei mai puţini din Bihor, Ilfov, Covasna şi Bucureşti.