Est-europenii nu trăiesc mai bine ca în 1989

Chiar dacă au trecut de la economiile planificate de stat la economia de piaţă, standardul lor de viaţă nu s-a îmbunătăţit Căderea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii,

Chiar dacă au trecut de la economiile planificate de stat la economia de piaţă, standardul lor de viaţă nu s-a îmbunătăţit

Căderea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii, corupţia este o problemă greu de gestionat, accesul la servicii şi utilităţi este dificil, iar oamenii au mai puţină încredere în semenii lor şi în guvernele care conduc ţările lor.

Acestea sunt concluziile studiului "Viaţa în tranziţie" al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi al Băncii Mondiale, preluat de Reuters. Sondajul numit "Viaţa în tranziţie" a fost prezentat la sfârşitul săptămânii trecute la reuniunea anuală a BERD. El a fost efectuat pe un eşantion de 29.000 de oameni din 29 de ţări europene. Participanţii au răspuns la întrebări despre viaţa lor, iar rezultatele au fost contradictorii, spune Reuters.

Doar 30% consideră că viaţa lor este mai bună ca în 1989

Din punctul de vedere al diferenţei de vârstă, rezultatele sondajului arată că tinerii tind să fie mai mulţumiţi decât persoanele în vârstă. Acest fapt confirmă părerile mai vechi potrivit cărora căderea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii, care erau obişnuiţi cu susţinerea puternică a statului.

Corupţia a fost considerată de către majoritatea repondenţilor o problemă greu de gestionat, iar oamenii au acum mai puţină încredere în ceilalţi şi în guvernele care conduc ţările lor decât în perioada de dinainte de 1989, arată studiul BERD. "Doar 30% din repondenţi consideră că viaţa lor particulară este mai bună acum decât în 1989", spune raportul preluat de Reuters. Fostele republici iugoslave au fost cele mai afectate de scăderea drastică a nivelului de trai.

Accesul la credite, ceva nou pentru consumatorii din ţările în tranziţie, a susţinut creşterea economică. Accesul la servicii şi utilităţi publice este însă dificil. Într-un interviu acordat Reuters, economistul-şef al BERD, Erik Berglof, a subliniat diferenţele între generaţii. "Pe de o parte, generaţia noastră a pierdut, dar copiii noştri vor avea o viaţă mai bună. Aceste generaţii care au pierdut exercită acum influenţe politice", a spus Berglof.

Rezultatele acestui studiu arată că majoritatea oamenilor nu sunt convinşi de virtuţile pieţelor şi ale democraţiei.

75% din est-europeni sunt deranjaţi de corupţie

Sondajul arată că doar 36% din repondenţi preferă să trăiască în democraţii, în conformitate cu principiile economiei de piaţă, iar 10% din subiecţi, persoanele în vârstă, cu venituri mici şi şomeri, preferă guvernele autoritare şi economiile planificate. A cincea parte din persoanele care au participat la acest sondaj au spus că nu contează în ce fel de regim politic sau economic trăiesc. 75% din locuitorii Europei de Sud-Est percep corupţia ca pe un fenomen greu de gestionat. Încrederea oamenilor în semenii lor s-a diminuat faţă de perioadele de dinaintea tranziţiei. Două treimi din repondenţi spun că mai demult simţeau că puteau avea încredere în oameni. Doar o treime din ei au răspuns că pot avea şi acum încredere în oameni. "Unul din cele mai mari obstacole din multe ţări este să convingem aceşti oameni că tranziţia poate fi un lucru bun şi pentru ei", se spune în raportul BERD şi al Băncii Mondiale.