Doi maestri ai combinatiilor imobiliare s-au tepuit reciproc intr-un apartament din centrul Bucurestiului

"Lovitura de apartament" intr-un bloc ultrascump din centrul Bucurestiului: dupa ce vanzatorul a fentat Legea 112, cumparatorul incearca acum sa-l tepuiasca cu aproape jumatate din bani. La mijloc a

"Lovitura de apartament" intr-un bloc ultrascump din centrul Bucurestiului: dupa ce vanzatorul a fentat Legea 112, cumparatorul incearca acum sa-l tepuiasca cu aproape jumatate din bani. La mijloc a picat notarul, care s-a ales cu plangeri penale la Politie si Parchet. In apartamentul 13 de strada Vasile Lascar nr. 35 din Capitala s-au intalnit doi maestri ai combinatiilor imobiliare. Primul se numeste Nicolae Eduard Ursescu. El a reusit sa patenteze o metoda prin care sa-si poata vinde legal casa nationalizata, inainte de termenul de 10 ani impus de Legea 112. Ursescu a devenit proprietar cu banii de la mama. Numai ca banii i-au fost dati feciorului cu imprumut ipotecar. Aceasta a fost marea gaselnita a lui Ursache. Scoaterea de sub incidenta Legii 112 a apartamentului a venit apoi aproape de la sine. Fiul nu mai plateste, mama il executa cu portareii, iar casa se pune in vanzare fara nici o restrictie. In acest moment, apare cel de-al doilea maestru al combinatiei - Dumitru Pohus, cumparatorul. Cei doi bat palma pentru 72.400 de euro. Avansul de 40.000 de euro s-a achitat in fata notarului, urmand ca diferenta de 32.400 de euro sa fie achitata in transe egale de cate de 5.400 de euro din 4 in 4 luni, incepand din data de 11 aprilie 2003. Cea care isi pune numele in acte, in calitate de cumparator, este o tanara prezentata de Pohus ca "o subalterna amarata", apoi "nepotica" si, in final, "amanta". Ca sa se asigure, seful-unchi-amant o pune sa semneze o conventie prin care recunoaste ca a primit banii de casa tot cu un imprumut ipotecar. "Unchiul" se muta cu "nepoata" in casa noua si incepe scandalul. Ursescu, omul care a reusit sa pacaleasca Legea 112, isi da seama ca a fost tepuit. Ca sa nu mai plateasca, cumparatorul a inceput sa reclame ca a primit casa incompleta: ba ca n-a mai gasit uscatorul de par, ba ca fostul proprietar nu i-a lasat mobila din bucatarie. Cea mai mare descoperire, insa, a fost ca din apartament lipsesc... 20 de metri patrati. "Vecinul de sub mine mi-a spus ca Ursescu m-a pacalit, vanzandu-mi un apartament mai mic cu 20 de metri patrati. In schita apartamentului, el a marit suprafata, trecandu-si balconul blocului prin care se ajunge la ghena de gunoi, liftul de serviciu si un hol marit cu un metru jumate din palierul blocului. Mai mult, nu mi-a lasat mobila de bucatarie, aparatul telefonic, telecomenzile aerului conditionat, alarma apartamentului, masina de spalat rufe, frigiderul, aragazul si sigurantele automate de la tabloul electric. In plus, in momentul cumpararii, ca oferta sa fie mai atractiva, vanzarea s-a facut cu plata in rate. Afara de cei 40.000 de euro, cat a fost avansul, nu i-am mai platit nici o rata", povesteste Dumitru Pohus. Pana la urma, nu tepuitul de 32.400 de euro s-a adresat Justitiei, ci cel care sta in casa "descompletata". Mai mult, si notarul a fost chemat la Tribunal si reclamat la Politie si Parchet, pe motiv ca ar fi incheiat contractul de vanzare-cumparare in baza unor acte cu date contradictorii. Pohus sustine ca pe cele 3 schite ale apartamentului cu 4 camere sunt trecute 3 numere cadastrale diferite. Notarul, Carmen Marilena Popa, sustine, insa, ca tranzactia s-a facut perfect legal asupra schitei anexa la contractul de vanzare-cumparare, partile convenind asupra acesteia de comun acord. "Le-am pus in vedere ca exista o neconcordanta intre suprafata trecuta in extrasul de carte funciara si cea din certificatul fiscal. Partile mi-au cerut, insa, sa inchei contractul de vanzare-cumparare, convenind ca in act sa fie trecuta suprafata pentru care se plateste impozit la administratia financiara. Schita cu suprafata de 128,62 metri patrati este anexa a contractului de vanzare-cumparare. Dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare, domnul Pohus mi-a cerut sa inchei o conventie facuta pe legalizare de semnatura prin care cumparatoarea recunostea ca acesta i-a imprumutat banii. Nu s-a comis nici o ilegalitate. Actele au fost puse la dispozitia partilor care le-au semnat in cunostinta de cauza si de comun acord", ne-a declarat notarul Carmen Popa.