Dietă mediteraneeană împotriva astmului

Beneficiile unui regim alimentar care include alimente specifice zonei din jurul Mării Mediterane sunt de mult cunoscute. Studii recente au descoperit însă că dieta mediteraneeană îi apără pe cei mici de astm.

Copiii care adoptă dieta mediteraneeană, bogată în fructe, legume şi nuci, prezintă mai puţine riscuri de a dezvolta astm şi alte alergii, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători şi publicat în revista Thorax, informează thisislondon.co.uk. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la spitalul Royal Brompton, Londra, Universitatea din Creta, spitalul Venezelio, Creta, şi Centrul pentru studii asupra epidemiologiei mediului, Barcelona.

Rezultatele cercetărilor, desfăşurate în Grecia, în insula Creta, sugerează că o alimentaţie bogată în produse mediteraneene, precum uleiul de măsline, poate preveni astmul şi alte simptome alergice pe care le pot dezvolta copiii. Cercetătorii au descoperit că 80% dintre cei 700 de copii cu vârste sub 18 ani, care au participat la studiu, consumau fructe proaspete şi 66% dintre aceştia consumau legume proaspete de două ori pe zi.

Dieta este extrem de benefică în combaterea guturaiului, dar oferă şi protecţie împotriva simptomelor de astm şi a alergiilor pielii. Copiii care consumă nuci de cel puţin trei ori pe săptămână, roşii – măcar o dată pe zi -  şi cei care preferă în locul dulciurilor fructe şi nuci au un risc mai mic de a dezvolta alergii ale căilor respiratorii.

Nucile sunt benefice deoarece sunt bogate în vitamina E, care are acţiune antioxidativă, şi în magneziu, care previne alergiile şi îmbunătăţeşte activitatea plămânilor. Experţii au decis efectuarea acestui studiu după ce au ajuns la concluzia că epidemia de astm din ţările dezvoltate poate fi asociată cu trecerea de la alimentaţia bogată în fructe şi legume proaspete la cea de tip fast-food.

Acest fenomen a debutat în anii ‘70. Numai în Marea Britanie cazurile de astm s-au dublat în ultimii 20 de ani, fenomen asociat cu creşterea consumului de grăsimi şi de alimente procesate şi cu scăderea consumului de vitamine şi minerale din dieta copiilor. Peste 1,4 milioane de copii britanici suferă de astm, iar rata acestor cazuri a crescut de patru ori în ultimii 30 de ani.

Pe de altă parte, numeroase alte studii au demonstrat că dieta mediteraneană îmbunătăţeşte sănătatea inimii şi previne cancerul deoarece este bogată în fructe, legume, peşte şi în grăsimi sănătoase, prezente în uleiul de măsline, şi este săracă în carne roşie şi în produse lactate grase.

Alimentele dietei mediteraneene

Brânza de capră. Este unul dintre cele mai sănătoase sortimente de brânză. Are un conţinut scăzut de grăsime, colesterol şi calorii, comparativ cu brânza din lapte de vacă sau cu cea de oaie.

Peştele.  Bogat în acizi de tip omega-3, un acid gras esenţial cu rol important în sănătatea arterelor, în prevenirea bolilor de inimă, în scăderea colesterolului, în dezvoltarea creierului copiilor. În plus, ajută la tratarea bolilor reumatismale şi a altor boli autoimune, printre care şi astmul. În special carnea de somon şi cea de hering sunt bogate în acizi omega 3 - acid eicosapentenoic (EPA), important pentru nervi şi creier - şi acid docosahexenoic (DHA), important pentru artere şi pentru scăderea colesterolului.

Roşiile. Sunt bogate în vitamina C şi licopen. Licopenul este un antioxidant puternic care protejează organismul împotriva oxidanţilor. Câteva studii au relevat faptul că licopenul reduce riscul dezvoltării cancerului esofagian, gastric, cancerului de colon şi a celui de prostată. Spre deosebire de vitamina C, care este inactivată de căldură,  licopenul este relativ stabil la caldură. Încălzirea alimentelor în timpul gătitului creşte absorbţia intestinală a licopenului.

Uleiul de măsline. Conţinutul său ridicat de grăsimi monosaturate determină scăderea colesterolului „rău” (LDL) şi creşterea celui „bun” (HDL), prevenind astfel bolile de inimă.

Nucile. Miezul nucilor conţine apă (3 - 5%), grăsimi (52,0 - 77,5%), substanţe proteice (12 - 25%) din grupa globulelor (de natura celor din lapte şi din ouă), săruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotină, colină), vitaminele C, E, F, P.