Cum ne descurcăm cu gemenii

Orice familie ştie că a creşte un copil e pe cât de frumos, pe atât de solicitant. Dar când sunt doi sau mai mulţi? Să naşti gemeni e un adevărat test de anduranţă pentru ambii părinţi.

Eugen Marinescu, în vârstă de 30 de ani, din Bucureşti, este consilier juridic şi proaspăt tătic de gemeni. În urmă cu patru săptămâni, soţia sa, în vârstă de 28 de ani, a născut un băieţel şi o fetiţă, Tudor şi Maria. Eugen recunoaşte că în momentul în care a aflat că vor avea doi copii în loc de unul a fost bucuros, dar şi îngrijorat.

„Primele săptămâni sunt pline de necunoscute şi de nelinişte, pentru că nu ştii cum să te acomodezi la programul nou şi la copii”, povesteşte Eugen. „Nu ne-am panicat în sensul propriu, dar temeri ai tot timpul deoarece nu ştii ce să faci. Din fericire practica ajută foarte mult şi, de la zi la zi, te descurci din ce în ce mai uşor.”

De o săptămână, Eugen şi-a reluat lucrul la birou, însă în primele trei săptămâni a stat acasă cu micuţii. Proaspătul tătic spune că a primit ajutorul ambelor bunici la gătit, aprovizionare şi la baia de seară a copiilor, care dă emoţii oricărui părinte. Când vine vorba despre viaţa de cuplu, Eugen îşi păstrează tonul optimist. „Timp de noi am avut mai puţin, dar profiţi la maximum de clipele pe care le ai, adică micile plăceri sunt mai intense.”

Nu vă panicaţi!

Pe părinţii care urmează să aibă gemeni, bărbatul îi sfătuieşte să pregătească totul din timp, să planifice, să fie organizaţi şi să nu lase nimic „la noroc, voia întâmplării sau pe bunici şi alte rude” şi, mai ales, „să nu se panicheze că nu se vor descurca”.

Gabriela Stroia, stomatolog, în vârstă de 32 de ani, din ­Arad, este de nouă luni mama a două fetiţe, Daria şi Ştefania. Ea povesteşte că a fost foarte bucuroasă când a aflat că va avea gemeni şi că, de altfel, se şi aştepta deoarece în familia ei exista o asemenea genă. Soţul însă a fost şocat şi, după nouă luni, încă nu i-a trecut.

Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, stomatolog şi el, întreabă, mai în glumă, mai în serios, despre cum se descurcă alţi tătici şi dacă nu cumva au ajuns la ospiciu. Noi îl asigurăm că nu şi îi dorim să urmeze sfaturile tăticului de mai sus.  E drept însă că cei doi se descurcă mai greu cu fetiţele pentru că nu au niciun ajutor din partea bunicilor.

„Părinţii mei sunt la Buşteni şi vin o dată la 100 de ani şi atunci fac şi ei ce pot, iar ceilalţi nu se implică”, spune Gabriela. „Aşa că suntem doar noi doi şi avem grijă de ele cu rândul.” Pe fundal, în receptor se aud plânsete de bebeluş. Gabriela spune că pe o scară de la unu la zece, creşterea gemenelor ­s-ar situa undeva la şapte.

„E greu că nu mai pot să fac nimic pe lângă casă, în casă, doar dacă ­le-aş neglija. Aş fi vrut o menajeră care să mă ajute la curăţenie şi care să-mi facă o ciorbă o dată pe săptămână, dar nu se înghesuie nimeni. Deocamdată încă ne amăgim că ne descurcăm, dar adevărul este că suntem amândoi la capătul puterilor.”

Planificaţi fiecare detaliu din timp

E clar că odată ce aţi venit acasă cu nou-născuţii nu veţi mai prididi cu lucrurile de făcut: alăptat, legănat, schimbat scutece, iar mai târziu sterilizat biberoane, cumpărat jucărioare şi totul înmulţit cu doi, trei, patru... Ca să reuşiţi să găsiţi timp să fiţi şi persoane, nu doar părinţi, trebuie, aşa cum spunea şi primul tătic, să planificaţi acest timp. Un orar al activităţilor zilnice vă va recompensa mai mult decât credeţi, cu condiţia să-l şi respectaţi.

Apoi, marea problemă a tuturor părinţilor în primul an de viaţă al puiului lor este că nu mai pot dormi pe cât obişnuiau. Şi când e vorba nu de unul, ci de doi sau trei bebeluşi, somnul, ­şi-al­ lor şi-al părinţilor, e cu atât mai greu de obţinut. Există totuşi un truc.

De câte ori reuşiţi să-i culcaţi, indiferent de momentul zilei, profitaţi pentru a trage şi dumneavoastră câte un pui de somn. Lăsaţi rufele şi vasele care trebuie spălate pe mai târziu şi recuperaţi somnul pierdut, pentru a câştiga bătălia cu ­biberoanele şi scutecele murdare.

O parte mai puţin discutată în creşterea mai multor copii simultan este că părinţii, în special mamele sunt mult prea ocupate şi obosite ca să mai gătească. O soluţie ar fi ca, în ultimele săptămâni de sarcină, să pregătiţi mâncare congelabilă pe care să o folosiţi la nevoie.

Având la îndemână hrana semi­preparată vă va fi mult mai uşor să vă descurcaţi când frigiderul va fi gol. Ca ultim sfat, nu uitaţi să respiraţi! Fiecare zi va fi o nouă aventură şi un nou test. În primul an după naştere veţi afla mai multe despre dumnea­voas­tră decât credeaţi că e posibil, însă aveţi încredere în capacitatea dumneavoastră de a fi părinţi buni.

Instrucţiuni de creştere a gemenilor

-Încercaţi să nu aveţi un favorit. E posibil să vă simţiţi mai legat de un geamăn, dar tot trebuie să îi trataţi egal.
-Lăsaţi-i pe copii să se dezvolte în ritm propriu. E uşor să faceţi comparaţii şi să vă temeţi că unul dintre copii nu se dezvoltă suficient de repede, dar trebuie să ştiţi că până şi gemenii cresc diferit.
-Asiguraţi-vă că fiecare copil are un lucru care îi aparţine doar lui. Nu vreţi să ajungă să-şi confunde identităţile, iar a avea un obiect strict personal îi ajută să-şi păstreze personalitatea.