Femeia de la sat devine euroţărăncuţă

O moară, o brutărie, un atelier de croitorie sau o farmacie sunt doar câteva dintre afacerile deschise recent de femei din mediul rural. Oltence precum cele din Melineşti, Dolj, au învăţat să-şi croiască singure viitorul, au apelat la credite sau la fonduri europene şi gustă acum din cupa succesului, ca şefe.

Sătule să-şi tot aştepte soţii acasă cu masa caldă, să aibă ca rost doar să vadă de copii şi de gospodărie, să afle ce se petrece dincolo de graniţa comunei doar din poveştile celor mai plimbaţi, câteva femei din Melineşti, judeţul Dolj, au pus piciorul în prag şi s-au înscris la cursuri de antreprenoriat. Suna bine.

„Nu ştiam ce e, dar era bine că se gândeau să ne mai bage şi pe noi în seamă, să vadă că existăm", spune doljeanca Rodica Buliga, care stă pe-o ulicioară unde greu ajung veştile de zi cu zi. La cursuri şi-au dat seama că învaţă despre un lucru la care râvneau demult: propria afacere.

Ioana Dincă (34 de ani) recunoaşte că nu avea nici cea mai vagă idee despre cum se construieşte un plan de afaceri şi ce înseamnă să gândeşti o strategie. Avea de ceva timp în gând să întreprindă ceva pe cont propriu, dar nici încotro s-o apuce nu ştia şi nici bani nu prea avea. De muncit, muncea, dar îi părea cam fără spor. Când s-a înscris în proiectul „Femeia Antreprenor în Rural" şi-a propus vadă cum stau lucrurile cu fermele, cum le faci, de unde iei finanţare.

„A fost greu"

„Avem peste 150 de oi şi capre la pădure, 17 porci, patru vite", spune tânăra, mama unui băieţel de 4 ani. A prins repede paşii demarării unei afaceri şi a căpătat curajul de a se orienta către fondurile europene. „Nu ştiam despre ce e vorba, dar mi-am dorit să aflu cum să reuşesc, aşa cum au făcut alţii, care au avut curaj să investească la ţară", povesteşte Ioana, acum şi studentă în ultimul an la Facultatea de Agronomie din Craiova.

A apelat la specialişti şi a reuşit să acceseze un proiect de 12.000 de euro pentru formarea tinerilor fermieri. „A fost greu, multă alergătură, multe acte, dar a meritat. Acum toţi mă întreabă cum am făcut. Întâi am primit 60% din sumă, că aşa e proiectul, şi mi-am luat disc nou, cositoare, teren, azotat şi mi-au rămas bani şi pentru erbicid", mai spune Ioana, hotărâtă să nu se oprească aici. Deja se interesează de unul - două proiecte pe împăduriri.

Mariana Dumitraşcu (43 de ani) este un alt exemplu de succes în comuna doljeană Melineşti. A prins încredere la curs că ar putea dezvolta o afacere, a avut soţul aproape, gata să o susţină şi a deschis în comună o farmacie fito-veterinară. „Când m-am apucat, mi-am dat seama cât e de greu. Am luat-o de la zero, cu construcţia clădirii. Un timp am lucrat în pierdere, dar, încet-încet, a început să dea rezultate", povesteşte Mariana. Norocul ei este sprijinul primit din partea familiei.

Soţul, Mihai Dumitraşcu, viceprimar în comuna Melineşti, crede că „femeile din rural sunt date la o parte". „Mariana plecase din învăţământ şi nu se putea obişnui acasă. Mereu zicea că vrea să facă ceva pe cont propriu, dar îi era frică să se apuce. I-a dat curaj proiectul acesta", spune bărbatul.

Vise transformateîn realitate

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală şi Fundaţia Pro Women au derulat în parteneriat proiectul „Femeia Antreprenor în
Rural" în 15 judeţe din România, printre care şi Doljul, cu şase localităţi de unde au urmat cursurile peste 100 de femei. La cursurile IT au participat 145 femei, iar la atelierele de antreprenoriat, 131 persoane.

Mariana Dumitraşcu şi-a deschis o farmacie veterinară

„Este extraordinar să vezi că planurile de afaceri prezentate ca proiecte la final de curs se concretizează. Sunt de admirat schimbări de atitudine, care s-au văzut la toate participantele la cursurile de antreprenoriat. Au căpătat încredere în ele însele, au înţeles că poţi învăţa la orice vârstă, că ştiind lucruri în plus îşi vor putea ajuta financiar şi familia", spune coordonatoarea proiectului în Dolj, Roxana Ristea. Alte afaceri dorite de femeile din Melineşti sunt: o moară, o brutărie, un atelier de croitorie, o fermă de porci, un ştrand şi o discotecă.

„Cam 80% dintre elevii care termină opt clase rămân la liceul din comună din lipsa banilor. Cei cu posibilităţi merg la Craiova, la şcoli mai bune. Jumătate dintre absolvenţii de liceu se întorc în sat, îşi fac dosare de şomaj şi încearcă să îşi găsească un loc de muncă, dar aici nu prea au unde", susţine Ana Ceană, primarul comunei doljene
Melineşti.

''A fost greu, multă alergătură, multe acte, dar a meritat. Acum toţi mă întreabă cum am făcut.''
Ioana Dincă
patron

Model cultural: femeia casnică

Sociologul Alfred Bulai afirmă că, după 1990, mediul rural s-a întors la modelul tradiţionalist premodern, iar femeile au fost cele mai afectate: „La ţară, posibilitatea de a face şcoală în propria regiune a scăzut. Instituţiile de învăţământ au fost desfiinţate pe măsura scăderii populaţiei şcolare. Industria textilă, de pildă, unde lucrau foarte multe femei, s-a prăbuşit, structura transportului local s-a deteriorat, iar privatizarea lui a adus costuri foarte mari pe care puţini şi le pot permite."

Fac agricultură de subzistenţă

Aşa se face că în mediul rural s-a revenit la un model cultural în care femeia e casnică şi are grijă de gospodărie. „Acest model impune mai degrabă bărbatului să facă şcoală. Avem maşini, avem telefoane mobile, dar, ca mentalitate, suntem la nivelul premodernităţii. În rândul populaţiei active care locuieşte la ţară au scăzut productivitatea şi nivelul de calificare, dar a crescut numărul celor care s-au reîntors în agricultura de subzistenţă.

Este un model arhaic, dăunător societăţii româneşti. Din păcate, acesta este tabloul", a explicat specialistul.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), cele mai multe femei ocupate în gospodăria proprie sunt în zonele rurale din judeţele Vaslui (70%), Galaţi (59,7%), Iaşi (56%) şi Vrancea (53%). În zonele rurale din restul judeţelor, proporţia e mult inferioară: Alba (34%), Cluj (29%), Maramureş (14%).

Potrivit aceleiaşi surse, 9 din 10 femei cu studii superioare din mediul rural sunt salariate. Raportul persoanelor angajate scade la 7 din 10 pentru cele cu liceu şi la mai puţin de 3 din 10 la cele cu studii gimnaziale. Scăderea nivelului de educaţie în rândul femeilor din mediul rural se asociază cu ocuparea în economia de subzistenţă.

Se simt discriminate

O cercetare a Asociaţiei Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural arată că 8 din 10 femei intervievate susţin că se simt discriminate pe piaţa muncii în raport cu femeile de la oraş.

În urma studiului a rezultat un top al celor mai atractive cursuri pentru femeile din mediul rural: patiser, îngrijitoare copii, bucătar şi coafor. Femeile spun că distanţa faţă de locul de muncă are un rol hotărâtor la angajare.

Se regăsesc prin educaţie

Într-un univers dominat de bărbaţi este foarte important ca femeile să se emancipeze. Acest fenomen s-a produs de mult în Europa, dar în societatea românească, una în continuare conservatoare, rolul femeii de la sat rămâne cel de casnică, de persoană angajată complet în economia autarhică a familiei rurale.

Educaţia pare să fie calea prin care reuşeşte să intre în universul de satisfacere şi satisfacţie cu viaţa. Comunitatea în care trăieşte se dovedeşte suspicioasă atunci când aude că o femeie din mijlocul ei merge la cursuri, se întreabă apoi, în cazul unei reuşite a acesteia: cum a făcut? Când au deja parte de succes, dacă este dus mai departe, putem vorbi de femei care s-au regăsit.