Cozlaa - colonia de muncitori inecata o data cu mina

La aproximativ 40 de kilometri de Svinita, pe drumul spre Moldova Noua, rasar din malurile Dunarii patru cutii de beton a cate patru etaje. E Cozla, colonia de muncitori. Cele patru blocuri au

La aproximativ 40 de kilometri de Svinita, pe drumul spre Moldova Noua, rasar din malurile Dunarii patru cutii de beton a cate patru etaje. E Cozla, colonia de muncitori. Cele patru blocuri au fost construite ca locuinte de serviciu ale angajatilor minei de huila. Pentru ca mergea in pierdere, mina a fost inchisa in primavara anului trecut. Oamenii, peste 200 de familii, au ramas. Blocurile, proprietatea SC Banat SA Anina, nu au fost niciodata intabulate. Populatia, majoritatea someri, e in evidenta comunei Berzeasca. Pana acum, au trait cu totii din cei 150 de milioane de lei primiti la "restructurare". Acum, sunt inglodati in datorii la intretinere. Colonistii de la Cozla nu au caldura in case, nici vorba de telefon sau televizor, iar apa menajera e pompata direct din Dunare. Apa de baut o cara, care cum poate, cu oala, cu sticla de plastic sau canistra, cum faceau odata cu benzina pentru sarbi, de la un izvor aflat pe deal.
Blocurile colonistilor, vanate pentru terenuri
Unii au ramas in Cozla din inertie si-si beau acum nenorocirea in bodega din incinta alimentarei. Cei mai multi au ramas insa pentru ca nu au unde se duce. Cozlenii nu si-au pierdut umorul, unul negru cum era carbunele pe care-l scoteau in urma cu un an din adancuri. Niste gheare de pasare atarna in holul blocului de tavan si de ele este lipit un afis electoral: "Sa traiti bine!". Fostul director al minei Cozla a dispus deja evaluarea apartamentelor. Colonistilor li s-au cerut cate 20-30 de milioane de lei pe apartament. Daca nu, vor fi evacuati. Cozlenii spun ca oameni importanti de afaceri ar fi interesati de terenul bine pozitionat. Primarul din Berzeasca, Nicolae-Petru Furdui, confirma: "Exista propuneri ca aici sa fie construit un parc ecologic, oamenii urmand sa fie mutati in acest caz la Berzeasca". Blocul din Berzeasca, destinat colonistilor de la Cozla, este de ani buni o ruina in constructie.
In loc de huila se extrage fier de furat
Sotii Wentzel si Barbara locuiesc in colonie de cand a fost infiintata. El a lucrat in mina, iar ea la lamparie. Acum sunt pensionari si nu au unde sa plece. Copiii lor sunt la oras, la Orsova, iar nepotii, pe undeva in Cehia. Cei doi traiesc, ca majoritatea celor din Cozla, din gospodaria incropita in fata blocului. Mai niste oua de rata, mai niste lapte de la caprele care pasc printre vagonetele de carbune ruginite, mai un peste din Dunare. In WC-ul din curte, un registru de evidenta al minei Cozla tine loc de hartie igienica. "Aici a fost odata bine", spune barbatul in varsta de 65 de ani. "Aveam peste din balta. Acum trebuie sa faci parte dintr-o asociatie ca sa poti pescui. Bureti din padure, mai vanam un iepure, de-l gatea nevasta-mea". Oamenii isi amintesc ca acum cativa ani aveau cinematograf si discoteca in caminul cultural, unde se mai organiza cate-o nunta, un botez. Colonia de muncitori avea chiar si o sala de nasteri. Nici mina nu arata mai bine. Locuitorii din Cozla sustin ca mina nu a fost indiguita cum trebuie, ci inundata, "ca sa nu se vada cat s-a furat, de la sinele de cale ferata la armaturi, ba chiar si conductele de apa". Cozlenilor le este teama sa spuna cine fura, se multumesc sa recunoasca ca tot ce este fier se "topeste". Din patru cazane de apa de la fosta baie a minerilor s-au topit, in cateva luni de la inchiderea minei, doua. Camioane mari vin si incarca zilnic ce se mai poate lua, pentru ca nimeni nu detine vreo evidenta a ceea ce a fost odata mina Cozla.