Cordoanele de jandarmi - sparte de satrele venite dupa agheasma

2,4 tone de agheasma au ajuns mai ales pe jos

Agheasma mare, tamaduitoare de boli si patimi sufletesti, a fost sfintita - ieri in jurul pranzului - pe o uriasa scena, improvizata in fata Catedralei Mitropolitane a Moldovei si Bucovinei din Iasi. Mii de credinciosi au fost tinuti cu garduri metalice zdravene departe de agheasmatarul cu 12 butoaie de cate 200 de litri si de soborul stralucitor de inalte fete bisericesti. In an neelectoral, desi se prefigureaza alegeri anticipate, nici un edil sau politician iesean nu a fost partas la sfintirea apei. Jandarmii au vegheat ca macar la Slujba de Sfintire a Iordanului sumedenia de rromi din Zanea si Grajduri sa se comporte cuviincios. Dupa ce IPS Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, a binecuvantat apa duhovniceasca, soborul a iutit pasul pentru a se refugia in Palatul Mitropolitan. Deodata, Mitropolitul Daniel a facut cale intoarsa, raspunzand astfel dorintei exprimate de multime de a fi binecuvantata cu agheasma. Capetenia rromilor din Zanea, Colea Stanescu, a cerut expres sa ii fie binecuvantata satra. In timp ce mitropolitul impartea cu voiosie apa duhovniceasca, organizatorii zoreau sa recupereze Evangheliile, obiectele trebuincioase liturghiei, dar si stergarele si icoana cu Botezul Domnului de pe cruce. Cum nici in acest an n-a fost urma de ger al Bobotezei, s-a folosit acelasi urias cadru metalic in forma de cruce, umplut cu cetina si impodobit cu garoafe. O cruce daltuita in gheata, opera translucida si efemera, nu ar fi rezistat la cele peste 5 grade Celsius de ieri. In ultimii 5 ani, doar in 2002, la Mitropolie a fost adusa o cruce mestesugita din gheata. Cand Mitropolitul s-a retras din multime, chivutele au ordonat asaltul. Batranii din primele randuri au fost luati pe sus si impinsi, cu tot cu garduri, spre agheasmatar. Jandarmii nu au putut tine piept satrelor dezlantuite. Butoaiele au fost inconjurate de rromi, in vreme ce pirandele despuiau de cetina crucea din cadrul metalic. Rromii au facut risipa de agheasma, care a baltit curtea Catedralei, pe cand se imbulzeau sa umple bidoane de 5 litri din plastic, sticle cu etichete de vin de masa sau votca. Agheasma a venit in scurta vreme pe furtun, butoaiele fiind umplute de la robinet dupa ce 2,4 tone de agheasma au ajuns mai putin in recipiente, dar mai ales pe jos. Jandarmii s-au regrupat cu greu, abia dupa ce au scos din curtea Mitropoliei rromii. Pana spre seara, credinciosii asezati cuminte la rand au fost "colindati" de cersetori si "intreprinzatori privati", care vindeau cu 3.000 de lei un pet pentru agheasma mare.
Boboteaza cu soare pe malul Marii Negre
Contrar traditiei, Boboteaza a adus la Constanta o vreme frumoasa, cu soare si temperatura de aproape 10 grade Celsius. Pentru ziua de ieri, Arhiepiscopia Tomisului a pregatit un adevarat spectacol religios. Dupa liturghie, credinciosii veniti din toata Dobrogea au pornit, condusi de IPS Teodosie, intr-o procesiune spre Portul Tomis. Opt care cu boi si magari, impodobiti cu tricolor, ciucuri si colaci, au purtat fiecare cate doua butoaie mari din lemn, cu o capacitate de 250 litri, pline cu viitoarea agheasma. In Portul Tomis, in prezenta a mii de oameni, a fost oficiata Slujba Agheasmei cele Mari. Ceremonia a avut un decor inedit: o cruce sculptata din gheata, inalta de 2 metri, in interiorul careia fusese asezat un drapel tricolor. Arhiepiscopul Tomisului a aruncat in apa marii trei cruci de lemn, pentru a fi recuperate de curajosii ce au credinta ca ritualul le va aduce sanatate tot anul. Dupa cele trei cruci au sarit 24 inotatori, toti scafandri de profesie. Primul care a prins o cruce a fost Mihai Sorinel Comsa, cel care a reusit si anul trecut aceeasi performanta. In jurul orei 13,30, cele opt care cu agheasma au pornit pe patru trasee care au strabatut toata Constanta, pana la iesirile din oras spre Ovidiu, Lazu si Valu lui Traian. Astfel a fost impartita apa sfintita si celor care nu au putut asista la slujba din Portul Tomis.
Peste 10.000 de galateni au luat apa sfintita pe faleza Dunarii
Sfintirea cea mare a apei de Boboteaza a inceput la Galati dupa ora 13, atunci cand PS Casian, Episcopul "Dunarii de Jos", s-a adresat celor peste 10.000 de credinciosi care s-au adunat pe Faleza Dunarii. Pe o vreme destul de calda in comparatie cu gerul anuntat de obicei de Boboteaza, pentru prinderea crucii aruncate in Dunare de inaltul prelat s-au inscris 20 de tineri. Ca si anul trecut, crucea a fost recuperata din apele reci ale fluviului de Costel Dumitru, de 24 ani. Curajosul, care a participat al saselea an consecutiv la prinderea crucii din apa, reusind sa fie invingator de doua ori, isi doreste ca succesul de la Boboteaza sa-i aduca sanatate si bucurii lui si familiei. Tanarul a practicat timp de patru ani inotul de performanta si acum lucreaza ca electrician la o firma particulara. Adresandu-se celor care s-au aruncat in apele reci ale Dunarii sa recupereze crucea, PS Casian a spus: "Eu cred ca tinerii ar putea sa inteleaga mai usor semnificatia Bobotezei prin profetismul unui tanar ca si Sfantul Ioan Botezatorul care a rostit acea profetie extraordinara "Neteziti cararile Domnului!". Tinerii cred ca vor in viata sa devina niste domni, adica oameni adevarati. Boboteaza le vorbeste la tinerete de nevoia de a fi mereu tineri. Pentru a fi mereu tineri, trebuie sa-si traiasca tineretea in mod firesc, in mod responsabil".
Obiceiuri stravechi, pastrate si astazi in Oltenia
Taranii din Dolj si-au botezat caii
Locuitorii din cateva sate din Oltenia pastreaza si astazi obiceiuri din timpuri de mult uitate. Astfel, in noaptea dintre Sfantul Ion si Boboteaza, taranii din mai multe sate din Dolj au participat la "Pazitul Fantanilor", "Incuratul Cailor" sau "Botezul Animalelor". Aceste obiceiuri stravechi sunt pastrate in special in satele din valea Dunarii, in localitati precum Ciupercenii Noi, Poiana Mare, Desa sau Rast. In Piscu Vechi, tinerii s-au adunat, in ajunul Bobotezei, pentru a pazi fantanile de spiritele rele. Ei stau toata noaptea la marginea fantanii si prajesc carne si fierb vin, pentru a face fata frigului. Alaturi de ei vin si fetele, cu care tinerii joaca apoi hore in jurul fantanilor vulnerabile la spiritele rele. La ivirea zorilor, tinerii pleaca apoi cu colindul pe la cei care poarta numele Sfantului Ioan. Numai cei care ajung primii la consatenii care poarta numele "Ion" sunt primiti de acestia si cinstiti cu bucate alese. Dupa ce au pazit fantanile si au colindat, tinerii merg sa se odihneasca, iar seara participa la concursuri de frumusete si intreceri intre cai, iar castigatorii se aleg cu premii in bucate si vin. Tot in sudul Doljului, taranii obisnuiesc ca pe 6 ianuarie sa-si boteze caii. Satenii isi duc animalele la biserica, unde preotul tine o slujba si stropeste caii cu apa sfintita, pentru ca animalele sa nu se imbolnaveasca si sa-si ajute stapanii pe ogoare. Toate aceste traditii au fost transmise din generatie in generatie, iar tinerii spun ca la randul lor vor transmite si ei invataturile din strabuni, pentru ca obiceiurile sa nu fie uitate.