Comisia Europeană pledează pentru imigraţie

Comisia Europeană a sugerat marţi statelor membre UE care au restricţionat accesul pe piaţa muncii al românilor şi bulgarilor să anuleze aceste restricţii.

"Le cer statelor membre să evalueze dacă restricţiile temporare asupra liberei circulaţii sunt în continuare necesare, având în vedere dovezile prezentate în raportul de astăzi", a declarat Vladimir Spidla, comisarul european pentru Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse. "Eliminarea restricţiilor acum nu numai că ar fi justificată din punct de vedere economic, dar ar ajuta la reducerea problemelor cum sunt munca nedeclarată sau falşii liber-profesionişti", a mai spus el.

Imigranţii est- europeni nu au creat probleme pe piaţa muncii în ţări care sunt mai vechi membri ai Uniunii Europene. Venirea lor în aceste ţări nici măcar nu a dus la scăderea salariilor. Aceste date se regăsesc într-un studiu al Comisiei Europene ce a fost dezbătut în zilele de luni şi marţi şi care pledează pentru beneficiile aduse de fenomenul imigraţiei în interiorul Uniunii Europene.

Argumente în favoarea migraţiei

Raportul relevă că, după integrarea României şi a Bulgariei în Uniunea Europeană, 230.000 de români şi bulgari au plecat anual spre alte ţări europene. Potrivit estimărilor oficialilor europeni, înainte de 2007, românii şi bulgarii care se aflau în spaţiul UE ajungeau deja la 690.000. La sfârşitul anului 2007, numărul imigranţilor din aceste ţări se ridica la 1,6 milioane.
Raportul mai arată ca mobilitatea a avut un impact pozitiv asupra creşterii economice şi a contribuit la reducerea presiunilor inflaţioniste. Mai mult, oficialii de la Bruxelles spun ca nu se poate dovedi impactul negativ pe care migraţia l-ar avea asupra salariilor sau locurilor de muncă.

De asemenea, datele mai arată că numeroşi muncitori mobili din UE merg în alt stat pentru o anumită perioadă şi nu intenţionează să rămână permanent acolo.

Profilul imigrantului

Datele prezentate arată că 70% dintre muncitorii români şi bulgari care vin în Occident au mai puţin de 35 de ani.
De asemenea, autorităţile de la Bruxelles au arătat că muncitorii imigranţi sunt "tineri, necăsătoriţi şi apţi de muncă".
80% din ei provin din una dintre cele zece ţări care a aderat în 2004 la UE.

Restricţii cu privire la emigranţi

Vechii membri ai Uniunii Europene au dreptul să impună restricţii cetăţenilor din ţările care au devenit membre UE în 2004 şi 2007, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, ţările baltice, România şi Bulgaria. Acestea ar trebui să dispară la sfârşitul lui aprilie 2009 pentru cele opt state integrate îm 2004, iar pentru români şi bulgari la sfârşitul lui 2011. Totuşi, aceste ţări pot cere prelungirea cu doi ani a restricţiilor daca pot argumenta că imigranţii afectează piaţa muncii.
Germania a anunţat deja că doreşte prelungirea restricţiilor, ea numărându-se, alături de Austria, Danemarca şi Belgia, ţărilor care menţin aceste interdicţii pentru muncitorii din ţările devenite membre UE mai târziu.