Cercetarea romaneasca va trebui sa beneficieze pana in 2010 de trei la suta din PIB

- convorbire cu Ion Stanciulescu, presedintele Patronatului Roman din Cercetare-Proiectare

- Care este situatia cercetarii romanesti in prezent?
- La nivel cantitativ, domeniul cercetarii-dezvoltarii a suferit o restructurare masiva, dar din nefericire nu total controlata. De la 130.000 de salariati existenti la nivelul anului 1990 in acest domeniu, in acest moment mai sunt doar 30.000. In lipsa unor prioritati strategice, economice si sociale clare nu a disparut intotdeauna ceea ce trebuia. Iar in acest domeniu competenta disparuta se poate reface cu foarte mare greutate si intr-un timp indelungat. Unele din consecintele imediate ale acestei incertitudini si lipse de perspectiva constau in imbatranirea personalului calificat, concomitent cu scaderea ponderii specialistilor cu inalta calificare, accentuata si de subfinantarea cronica a activitatii. Pentru a gasi solutii am format in urma cu doi un Comitet de Criza intre sindicatele si patronatele din cercetare. Cred ca este pentru prima data cand angajatii si angajatorii incearca sa lucreze impreuna pentru a preveni disparitia unui sector economic atat de important.
- Ce solutii propuneti?
- Sunt sase principii majore care ar trebui puse in practica pentru a da o noua sansa cercetarii romanesti. In primul rand, unitatile de cercetare-dezvoltare impreuna cu agentii economici ar trebui sa analizeze domeniile in care conceptia autohtona este competitiva. Putem ajuta agentii economici cu tehnologii, procese sau produse noi sau cu expertiza in adaptarea unor tehnologii sau produse importate. Accentuez ca analiza eficientizarii trebuie gandita pe un ciclu integrat, de la materiile prime pana la produsul final. Al doilea pas consta in stimularea dezvoltarii activitatii de cercetare-dezvoltare proprii la nivelul agentilor economici, acele sectii de cercetare care in prezent nu exista. De asemenea, trebuie reconsiderata incadrarea actuala a finantarii publice a planurilor programelor si proiectelor de cercetare-dezvoltare ca ajutor de stat. Rezultatele cercetarii sunt puse la dispozitia tuturor agentilor economici interesati. Guvernul ar trebui sa stabileasca impreuna cu unitatile de cercetare-dezvoltare prioritatile strategice nationale si sa le finanteze corespunzator din fonduri publice. In timp, aceste prioritati vor atrage si investitii private. Numai astfel se va putea realiza nivelul de finantare public-privat cerut pentru aderarea Romaniei la UE, respectiv minim trei la suta din PIB in 2010. Precizez ca anul acesta, numai din surse bugetare, finantarea cercetarii reprezinta doar 0,215 la suta din PIB. In fine, ultimul si cel mai important lucru este privatizarea societatilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare numai pe baza normelor adoptate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acest lucru este necesar pentru evitarea vanzarii unor unitati care detin documentatii importante doar pentru spatii si active.