Cercetarea romaneasca traieste din chirii
0Pana si statul a trecut pe imobiliare, in unitatile pe care le mai patroneaza
Controalele demarate de Politie, Garda Financiara si Corpul de control al primului-ministru, in urma sesizarilor facute de Federatia Sindicatelor din Cercetare-Proiectare, demonstreaza ceea ce ziarul Adevarul a publicat in repetate randuri: privatizarea haotica a institutelor de cercetare a dus la transformarea multora dintre ele in depozite sau dughene de prestari servicii. Aceasta a determinat, conform estimarilor federatiei, reducerea numarului de specialisti in domeniul cercetarii, in unele cazuri, cu pana la 90 la suta. Dupa adoptarea Legii 15/1990, majoritatea institutelor de cercetari au fost reorganizate in societati comerciale pe actiuni, apoi au fost scoase la vanzare. Controalele au vizat 93 de astfel de societati existente in Bucuresti, dintre care 53 au fost privatizate de catre FPS, 4 de catre fostul APAPS, iar la restul, statul, prin intermediul AVAS, detine actiuni in proportii diferite. Mai mult de jumatate din societatile privatizate au renuntat la activitatea de cercetare. Cu toate ca, in majoritatea cazurilor, in contractele de privatizare au fost incluse clauze potrivit carora societatile in cauza nu pot sa modifice obiectul de activitate al societatii pe perioade cuprinse intre 1 si 3 ani, noii patroni au incalcat fara jena aceste prevederi orientandu-se spre "biznisuri" mai profitabile, precum inchirierea de spatii. Dintre societatile comerciale privatizate, 30 au inchiriat cladirile pe care le aveau in dotare sau spatii ale acestora. Terenurile si constructiile a 4 societati - SC Zecasin SA, SC Electrouzin Proiect SA, SC Ulpia SA, SC Institutul de Proiectari Sectoare Calde SA - au fost revandute de noii proprietari in totalitate, iar salariatii au fost inghesuiti in alte spatii inchiriate. Mai rau, in unele societati s-a constatat valorificarea ilegala a unor documentatii cu caracter strategic, inclusiv cu specific militar. De pilda, la SC Institutul de Proiectari Sectoare Calde SA, astfel de actiuni ilegale desfasurate de catre noul actionar majoritar, canadian de origine siriana, se afla in atentia Directiei Politiei Economico-Financiare din cadrul Inspectoratului General al Politiei si a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Pentru fostul APAPS si chiar pentru conducerea AVAS care a mostenit dezastrul facut de acesta, societatile de cercetare-dezvoltare privatizate nu au nici o problema. In hartiile acestei institutii, toate cele 57 de societati figureaza ca si-ar fi mentinut obiectul de activitate, deci statul n-are nimic de reprosat patronilor care au incalcat clauzele de privatizare. Cum sa te astepti, de altfel, ca AVAS sa intervina in problemele postprivatizare cand nici macar in societatile care au ramas in proprietatea statului situatia nu este mai roza! 20 dintre cele 36 ramase neprivatizate in Bucuresti folosesc spatiile din dotare pentru a scoate venituri din chirii. Astfel, Institutul de Cercetari Metalurgice, care apartine statului in proportie de 70 la suta, a inchiriat intreaga suprafata de aproape 12.000 de metri patrati, iar Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare si-a restrans activitatea pe o suprafata mai mica cu 80 la suta, chiar daca AVAS-ul are 96 la suta din actiuni. Aceeasi situatie este intalnita la 60 la suta din societatile verificate. Desi sunt situate in centrul Capitalei, pretul pe metru patrat de spatiu inchiriat de catre societatile de cercetare este cuprins intre 2 si 10 dolari, fiind stabilit arbitrar de cele mai multe ori, si nu in functie de pretul pietei, fapt ce afecteaza situatia financiara a societatilor. SC Inav. SA, de exemplu, unde AVAS (adica statul) detine 70 la suta din actiuni, este cercetata in legatura cu inchirierea spatiilor, care pare a fi ilegala. Contractele de inchiriere au fost facute sub pretextul unor asocieri sau prestari servicii. In total, din 64 de societati de cercetare controlate de Garda Financiara Bucuresti, privatizate sau in proprietatea statului, la aproape jumatate s-au constatat abateri financiare, fiind aplicate un numar de 32 de sanctiuni contraventionale in valoare de 410 milioane de lei. Liderii Federatiei Sindicatelor din Cercetare afirma ca insusi primul-ministru a fost informat in legatura cu rezultatele controlului, dar nu s-a facut nimic pentru pastrarea institutelor de cercetare care risca sa dispara.