Catedralele vinului

Din Noua Zeelandă până în România, s-au ridicat cramele cele mai de soi. În România, preocuparea pentru vin, la unii producători din punct de vedere calitativ, la alţii mai mult cantitativ, i-a făcut pe cei mai mulţi dintre aceştia să neglijeze arhitectura clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea.

Cu mici excepţii, cramele autohtone se împart în acest moment în două categorii: cele care funcţionează în clădirile moştenite de la fostele IAS-uri şi acele hale, aşa-zis moderne, construite din prefabricate. În ţările cu o istorie reală mai veche în domeniu, respectul faţă de tot ce înseamnă cultura vinului a dus la apariţia unor adevărate capodopere. Unele dintre crame pot fi confundate lejer cu adevărate lăcaşe de cult, altele rivalizează cu cele mai futuriste clădiri existente.

Vinul.ro a realizat o selecţie a celor mai impresionante crame din lume, printre care se află şi trei dintre cramele româneşti cu arhitectură specială.

1 MARQUES DE RISCAL, SPANIA O serie de elemente rectilinii, învelite în gresie, combinate cu tabla ondulată din titan roz şi auriu şi oţel şlefuit. Crama Vinos Herederos del Marques de Riscal este una dintre cele mai vechi crame din regiunea Rioja. Creaţie a celebrului arhitect Frank Owen Gehry, crama, care trimite mai mult către un nod de panglici, reprezintă o reflecţie a vinului produs aici.

2 PETRA, ITALIA Arhitectul Mario Botta îşi descrie propria creaţie ca fiind o „variantă modernă a caselor vechi din Toscana", un proiect în care împrejurimile joacă un rol foarte important. Realizată din piatră, clădirea are pe acoperiş o plantaţie de măslini şi viţă de vie, cele două elemente principale ale imobilului, arcadele ondulate, creând o legătură între planul superior şi sol.

3 BODEGAS PROTOS, SPANIA Unii producători îşi doresc crame cu o arhitectură simplă, dar la scară cât mai mare, iar Bodegas Protos este un exemplu elocvent în aceste sens. Protos este o „cramă aspiraţională" situată în oraşul Penafiel, nord-vestul Spaniei. Acoperişul format din cinci arce paralele, ce se sprijină pe zidurile din piatră, oferă o imagine memorabilă, mai ales dacă în acelaşi tablou este încadrat şi castelul medieval din Penafiel.

4 CERETTO, ITALIA Construit pe vârful unui deal din Castiglione Falletto, Ceretto Cubo a fost văzut ca o extensie a cramei deja existente. Abaterea de la arhitectura tradiţională reprezintă, potrivit producătorului, o formă de promisiune conform căreia nu se vor face niciun fel de concesii privind modul de vinificare tradiţional. Designul acestei construcţii se concentrează pe crearea unei forme de arhitectură în totalitate transparentă, prezentată precum o sculptură, un monument al vinului Barolo.

5 LOPEZ DE HEREDIA VINA TONDONIA, SPANIA Cu toate că cea mai mare parte a acestei clădiri datează din secolul al XIX-lea, arhitectul Zaha Hadid a construit un pavilion modern chiar în faţa complexului. Construită pe o structură de cadre metalice, clădirea reuşeşte să combine în mod plăcut spaţiile de promenadă cu căile de acces în cramă.

6 FERRER BOBET PRIORAT, SPANIA Crama Ferrer Bobet creează iluzia unei „corăbii ancorate printre viile sălbaticului peisaj din Priorat". Numai partea superioară a cramei este vizibilă, singurul sector unde vizitatorii au acces, celelalte fiind ascunse în versant.

7 BODEGAS YSIOS, SPANIA Aflată în apropierea oraşului Laguardia, Bodegas Ysios a intrat în peisajul cultural contemporan, fiind unul dintre cele mai importante puncte de atracţie ale zonei. Creaţie a arhitectului Santiago Calatrava, structura joasă de mari dimensiuni din lemn atrage atenţia prin acoperişul ondulat, protejat de aluminiu, care pare că a fost construit urmând linia Munţilor Sierra de Cantabria.

8 CODORNIU, SPANIA Clădirile cramei Codorniu din Sant Sadurni d'Anoia au fost construite între anii 1895 şi 1915 şi reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple privind arhitectura unei crame realizate pentru producţia şi învechirea vinului cava. Arhitectul Josep Puig i Cadafalch, care alături de Gaudi este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai şcolii moderne de arhitectură catalană, a fost cel care a realizat acest proiect. Cadafalch a îmbinat în acest proiect creativitatea cu caracterul funcţional al acestui tip de clădire.

9 COOPERATIVA PINELL DE BRAI, SPANIA Crama cooperativei agricole din oraşul Pinell de Brai poartă semnătura arhitectului Cesar Martinell, unul dintre discipolii lui Gaudi. Clădirea este compusă din cinci corpuri ale căror tavane formează arce eliptice din cărămidă. Exteriorul cramei a fost decorat cu fresce ale pictorului Xavier Nogues.

10 DOMINUS WINERY, STATELE UNITE Când a decis să construiască o nouă cramă, acest producător a apelat la serviciile arhitecţilor Herzog & De Meuron pentru a crea un proiect ecologic şi funcţional în acelaşi timp. Rezultatul: un uriaş obelisc din piatră naturală, învelit cu plasă de sârmă, care permite o bună aerisire a cramei. De la distanţă, clădirea pare a fi realizată din ciment, însă imediat cum te apropii îşi dezvăluie adevăratul caracter.

11 ARTESA VINEYARDS & WINERY, STATELE UNITE Nivelul de integrare a designului structural şi a necesităţilor industriale ale cramei în ambientul natural este impresionant. Această cramă din Napa Valley este cu atât mai spectaculoasă cu cât a fost construită în întregime sub un deal, indicii ale implicării omului făcându-se simţite numai în partea de acces.

12 QUINTESSA WINERY, STATELE UNITE Proprietarii Quintessa Winery au dorit să creeze o structură subtilă, care să se integreze perfect în peisajul acestei podgorii. Designul graţios al construcţiei a fost atent realizat pentru a se potrivi cu linia dealului în care este îngropată crama.

13PEREGRINE WINERY, NOUA ZEELANDĂ Acoperişul simplu şi industrial creat de arhitectul Chris Kelly permite o bună iluminare a cramei, asigurând şi o splendidă panoramă a împrejurimilor. Kelly şi-a caracterizat munca drept o „transformare ce reflectă procesul de vinificare a strugurilor".

14O. FOURNIER, ARGENTINA Proprietarii spanioli ai acestei crame au încercat să dezvolte la poalele Munţilor Anzi conceptul unei veritabile „bodega", prin care să demonstreze realele avantaje ale gravitaţiei în vinificaţie. Deschisă în 2006, crama a impresionat critica de profil prin arhitectura modernă şi abordarea diferită privind tehnologia. O. Fournier se mândreşte şi cu unul dintre cele mai bune restaurante din Argentina.

15 LEO HILLINGER, AUSTRIA Atât interiorul, cât şi exteriorul cramei Leo Hillinger etalează într-un fel originalul stil austriac. Clădirea păstrează un profil foarte jos, aproape de sol, fiind tăiată adânc în versantul unui deal. Cele opt structuri piramidale au rolul de luminatoare pe timpul zilei, iar pe timpul nopţii sunt folosite ca proiectoare.

16 LOISIUM, AUSTRIA Loisium este unul dintre proiectele de succes ale arhitectului Stephen Holl, pe lângă componenta de vinificaţie aici fiind înfiinţat şi un centru spa pentru iubitorii de vinuri. Aflat în localitatea austriacă Langenlois, complexul mai deţine şi un muzeu de artă contemporană.

17 DOMENIUL COROANEI SEGARCEA, JUDEŢUL DOLJ Domeniul Coroanei Segarcea a fost înfiinţat în 1884, de către Regele Carol I, crama construită la începutul secolului trecut fiind una dintre cele mai frumoase ale acelor vremuri. Planul cramei româneşti a fost realizat sub formă de cruce, fiecare dintre laturi având scopul său în procesul de vinificaţie. Recent renovat, imobilul a fost decorat în vechiul stil regal.

18 AVINCIS, JUDEŢUL VÂLCEA Complexul arhitectural de pe Dealul Dobruşa, realizat de arhitectul Alexandru Beldiman, se numără printre cele mai reuşite proiecte de acest fel realizate până acum în România. Locul nu impresionează numai prin stilul arhitectural uluitor, un echilibru foarte bun între stilul modern şi cel tradiţional, sau prin amploarea sa. Conacul este purtătorul tradiţiei, iar crama este simbolul modernităţii.

19 LACERTA WINERY, JUDEŢUL BUZĂU Cu toate că nu are o capacitate foarte mare, LacertA rivalizează cu cele mai moderne crame din lume. Pentru că se are în vedere şi dezvoltarea unei afaceri enoturistice, peisajul cramei a fost completat şi cu un salon de degustări. Conform reprezentanţilor LacertA, atât crama, cât şi auxiliarele au fost proiectate în jurul Conacului Dorobanţu, operă a arhitectului Ion Mincu, clădire construită în 1901 şi renovată în 2005.