Bucătar vestit, numai dacă ştii să inovezi

Ioan Borlean este preşedintele Fundaţiei OVR Agrotur-Art, din Vadu Izei, prin intermediul căreia, din 1992 încoace, banii europeni au rescris istoria acestei comune . Un bucătar de

Ioan Borlean este preşedintele Fundaţiei OVR Agrotur-Art, din Vadu Izei, prin intermediul căreia, din 1992 încoace, banii europeni au rescris istoria acestei comune .

Un bucătar de succes trebuie să aibă intuiţie şi să ştie să combine gusturile diverselor alimente şi băuturi.

Aparent, pentru meseria de bucătar cerinţele nu sunt mari. Cinci-şase luni de şcolarizare, peste anii de învăţământ obligatoriu. Cererea pe piaţa muncii este atât de mare încât, de cele mai multe ori, cursanţii rămân ca angajaţi în restaurantele în care s-au pregătit. Cei care practică această profesie spun că nimeni nu te învaţă nimic. Tu trebuie să "furi" de la alţii. Succesul vine cu timpul şi numai dacă ai talent cu carul.

Performanţele în arta gătitului sunt date de experienţă, dar mai ales de talent. "Dacă nu-ţi place şi nu pui suflet, degeaba faci cursuri", spune Angela Panait, directoarea Centrului de Formare Profesională "Eurodeal", vorbind despre o meserie foarte cerută atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională.

Pentru a intra în această profesie, cerinţele nu sunt mari. Diploma se obţine de obicei după cinci-şase luni de şcolarizare şi, pentru a se înscrie la un astfel de curs, doritorul trebuie să aibă minimum şcoala generală terminată. Sunt însă şi centre de formare care le cer cursanţilor la înscriere diploma de absolvire a celor 10 ani obligatorii.

Absolvenţii se angajează imediat

Cum cererea pe piaţa muncii este mare, cei care finalizează un astfel de curs îşi găsesc repede un loc de muncă. "Nevoia de bucătari e atât de mare, încât uneori ne contactează mai mulţi angajatori decât elevi", a explicat Angela Panait. Ea a adăugat că aceştia fac foarte multe cursuri practice, astfel că, de regulă, cursanţii rămân ca salariaţi în localul în care s-au pregătit.

Cei mai mulţi absolvenţi, în proporţie de 90%, şi-ar dori o slujbă în străinătate sau pe un vas de croazieră. Aceste satisfacţii vin însă mai târziu, odată cu acumularea de experienţă, pentru că angajatorii sunt mult mai exigenţi.

În plus, un bucătar pe un vas de croazieră trebuie să urmeze obligatoriu cursuri de scufundări, înot, de acordare a primului ajutor în caz de incendiu, naufragiu etc.

Debutul în meserie se face la curăţat cartofi

Începutul este însă întotdeauna greu. Bucătarul-şef de la restaurantul "Carul cu bere" din Bucureşti, Octavian Lepădătescu, ne-a explicat că întotdeauna se începe de jos, de la curăţat cartofi: "Nu ştiam nimic prima dată. Mă uitam în stânga şi-n dreapta, ca să văd cum se face. În meseria asta nu te învaţă nimeni nimic, trebuie să <> meseria".

El a avut o carieră de succes - a început în anul 1994, a lucrat nouă ani în străinătate şi din vara acestui an s-a reîntors în România. A urmat diverse şcoli în domeniu în Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, urmate de lucrul efectiv în ţările respective.

Cele mai multe joburi le-a avut în localuri de lux, unde extravaganţa era la ea acasă. "Cerinţele sunt foarte mari pentru a obţine jobul în astfel de locuri. Trebuie să ai experienţă. Când m-am angajat la un castel din Marea Britanie, managerul nu m-a întrebat nimic de bucătărie, i-am spus doar pe unde am mai lucrat şi i-am arătat scrisorile de recomandare", a spus el.

Dacă ai fler, nimic nu e complicat

Succesul său a venit în momentul în care a prins dedesubturile acestei meserii. "Nicio mâncare nu e complicată, trebuie să ştii să faci combinaţii, pentru că în funcţie de cum sunt amestecate şi gătite alimentele, mâncarea are un anumit gust", a menţionat bucătarul-şef. De exemplu, banalul piure de cartofi are alt gust şi este făcut după o altă reţetă în Franţa: după ce sunt fierţi, cartofii sunt puşi în anumite ustensile pentru a se scoate toată apa, apoi sunt trecuţi printr-o sită foarte fină, iar pasta obţinută se amestecă cu smântână proaspătă. Operaţiunea durează cam trei sferturi de oră.

Unul dintre felurile de mâncare cerute des de clienţi este salata. Ele sunt săţioase şi uşor de preparat din legume, brânză, carne şi sosuri. Acestea se pot combina în diferite chipuri după specific: românesc, bulgăresc, grecesc etc., iar timpul de preparare necesar nu este mai mare de 10 minute.

Mici secrete, mari efecte

Pe parcursul formării sale a mai învăţat la ce temperatură trebuie păstrat un anumit aliment, la ce temperatură se coace un fel de mâncare, cum se combină culorile pe farfurie.

Cine deţine aceste mici secrete nu trebuie nici să munceasă prea mult: "Când mi se comandă să fac meniul pentru o petrecere, mă duc la supermarket, văd cam ce cumpără clienţii, mă întorc şi inventez imediat câteva reţete", a spus Octavian. El a subliniat că arta culinară nu are legătură cu cărţile, ci cu inteligenţa şi spiritul inovator al bucătarului.

Octavian Lepădătescu spune că, în funcţie de cum sunt amestecate şi gătite alimentele, mâncarea are un gust sau altul