Bombe biologice printre noi

Răspândită de pacienţii nevindecaţi care fug din spitale, tuberculoza a ajuns să afecteze persoane din toate păturile sociale. Autorităţile sanitare din Vaslui, dar şi de la Bucureşti se

Răspândită de pacienţii nevindecaţi care fug din spitale, tuberculoza a ajuns să afecteze persoane din toate păturile sociale.

Autorităţile sanitare din Vaslui, dar şi de la Bucureşti se plâng că tot mai mulţi pacienţi cu tuberculoză fug din spitalele de pneumoftiziologie, devenind adevărate bombe biologice pentru cei din jur. Medicul Constantin Marica, coordonatorul Programului Naţional de Combatere a Tuberculozei, atrage atenţia că, în ultima vreme, boala a ajuns să afecteze şi persoane din păturile superioare ale societăţii. Cauza principală: contactul cu persoane purtătoare ale bacilului.

Mai mulţi pacienţi ai Spitalului de Pneumoftiziologie din Vaslui, diagnosticaţi cu tuberculoză, şi-au făcut un prost obicei din a fugi de sub observaţia medicilor specialişti. Cu toate că li se explică gravitatea bolii şi riscul de a-i infesta pe cei din jur, doar printr-un banal strănut, aceştia continuă să dispară din saloane. De la începutul acestui an, în judeţul Vaslui au fost luaţi în evidenţă 80 de tuberculoşi.

Cel mai scurt tratament aplicat acestora durează două luni, iar cel mai lung, doi ani. În tot acest timp ei trebuie să stea departe de casă şi familie. "În general, cei care provin din familii cu o situaţie socio-economică precară ne fac probleme. Ei nu înţeleg că tratamentul le este necesar", ne-a declarat medic primar Rodica Robu, şeful Secţiei de Pneumologie 2.

Şi Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Ştefan din Bucureşti se confruntă cu o situaţie similară în cazul bolnavilor de tuberculoză. Aceştia părăsesc spitalul înainte ca tratamentul să se încheie, punând astfel în pericol viaţa celor cu care intră în contact. "Nu avem ce autorităţi să alertăm dacă pacienţii întrerup tratamentul în momentul în care părăsesc spitalul înainte de termen. Tot ce putem face este să le oferim o educaţie sanitară în momentul internării.

De cele mai multe ori însă, pacienţii se întorc singuri, după câteva săptămâni sau o lună, în momentul în care simptomele bolii reîncep să se manifeste violent", ne-a explicat dr. Popescu Iulian, de la Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Ştefan din Capitală.

Principala problemă în cazul bolnavilor de TBC este faptul că, odată ajunşi acasă, încetează a mai urma tratamentul medicamentos, obligatoriu pentru ca boala să fie tratată. "Majoritatea populaţiei prezintă infecţia tuberculoasă prin contact după naştere. Vârsta critică la care boala se poate contacta este de cinci ani, dar şi perioada de 12-18 ani. Copiii care contactează afecţiunea la aceste vârste prezintă o posibilitate mult mai mare de a suferi de tuberculoză ca adulţi", a conchis dr. Popescu.

Tuberculoza, favorizată de imunitatea scăzută

"Bolnavul de TBC reprezintă un pericol pentru persoanele cu care intră în contact înainte de a fi diagnosticat. Odată ce este supus tratamentului, riscul transmiterii bolii scade, după două-trei săptămâni el nemaifiind contagios (nu mai prezintă simptomele caracteristice: tuse şi strănut).

Dacă însă bolnavul întrerupe tratamentul mai devreme de cele două săptămâni recomandate, el reprezintă un pericol real pentru cei din jur. TBC-ul este o afecţiune favorizată de scăderea rezistenţei sistemului imunitar. Din acest motiv boala apare la alcoolici, ca urmare a distrugerii ficatului şi la persoanele care au o hrană săracă în proteine de origine animală.

Tuberculoza este o boală a săracilor, care în ultima vreme a început să se manifeste şi în pătura mijlocie şi chiar cea superioară, ca urmare a contactului cu persoanele purtătoare ale bacilului", a explicat conf. dr. Constantin Marica, coordonatorul Programului Naţional de Combatere a Tuberculozei.