Bomba sociala a disponibilizarilor in minerit a fost dezamorsata

Pentru a stinge greva minerilor din Oltenia, Maramures si Bucovina, Ministerul Industriilor s-a angajat sa faca, pana la sfarsitul acestei luni, ce n-au facut toate guvernele din 1997 incoace. Sa

Pentru a stinge greva minerilor din Oltenia, Maramures si Bucovina, Ministerul Industriilor s-a angajat sa faca, pana la sfarsitul acestei luni, ce n-au facut toate guvernele din 1997 incoace. Sa stabileasca clar, prin lege, ce mine vor fi inchise, care vor supravietui, banii necesari supravietuirii si cum se vor dezvolta localitatile bazate exclusiv pe minerit in urma inchiderii minelor. O alta "minune" a fost faptul ca, spre deosebire de "colegii" sindicalisti de la Roman, Tractorul s.a.m.d., liderii minerilor au avut nevoie de o singura intalnire cu guvernantii pentru a capata, pentru disponibilizati, 160 de milioane de lei, bani cash la plecare, si intre 20 si 24 de salarii medii pe economie, timp de doi ani dupa intrarea in somaj. Timpul in care vor primi aceste salarii va fi considerat vechime in munca si va fi luat in calcul la stabilirea pensiei. Toate aceste succese nu au fost repurtate prin implicarea directa a vreunei mari confederatii sindicale. Mai mult, in conflict nu au intrat nici minerii din Valea Jiului, sperietoarea tuturor guvernantilor, deveniti apatici dupa ce fotoliul lui Cozma a fost ocupat de parlamentarul Vasile Savu. Conform protocolului semnat saptamana trecuta intre ministrul Dan Ioan Popescu si liderii minerilor, pana in 16 februarie va trebui modificata de catre Guvern ordonanta privind platile compensatorii. Pana in 28 februarie, vor trebui finalizate strategiile in domeniul carbunelui si al neferoaselor, solicitate de mai bine de zece ani de sindicalisti si de directorii companiilor miniere, ascunsi in spatele sindicalistilor. Tot pana in 28 februarie vor fi finalizate si actele normative privind masurile sociale si economice pentru supravietuirea localitatilor bazate exclusiv pe minerit. Sindicalistii vor sa fie create noi locuri de munca nu doar pentru minerii ce urmeaza a fi disponibilizati, ci si pentru cei care nu si-au gasit slujbe din 1997 pana acum. Cat vor costa aceste masuri, nimeni nu stie. Pentru a "ameliora" protestele extreme ale disponibilizatilor din Valea Jiului care ajunsesera sa-si dea foc in fata prefecturii s-au bagat in zona sute de milioane de dolari. S-a infiintat chiar si o comisie speciala pentru Valea Jiului formata din reprezentantii sindicatelor, prefecturii si a nu mai putin de 11 ministere, dar, dupa 6 ani de la marile disponibilizari, localitatile miniere arata tot jalnic. Oamenii au renuntat la a-si da foc in fata prefecturii nu pentru ca, in zona, comertul si industria au inflorit brusc, ci pentru ca au plecat la munca in strainatate. In ceea ce priveste minerii care si-au pastrat slujbele, acestia au renuntat la proteste, datorita mainii de fier a lui Vasile Savu, fost camarad al lui Cosma, care, odata ajuns la conducerea sindicatului, si-a indepartat toti fostii colegi de "revolutii". PSD s-a facut ca nu baga de seama ca minoritatea in numele careia Vasile Savu a ajuns in Parlament - macedonenii slavi - nu prea exista in Romania, iar Savu a asigurat timp de doi ani linistea in Valea Jiului. La nivel national, un loc de munca nou creat a costat Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca circa 100 de milioane de lei. Chiar si cu acesti bani dati sub forma de subventii investitorilor, in ultimii trei ani in Romania nu s-a reusit crearea a mai mult de 40.000 de locuri de munca. Or, in minerit, din 1997 pana in prezent, au fost disponibilizati circa 180.000 de oameni si urmeaza alte cateva zeci de mii. In plus, locurile de munca viabile se creeaza usor in zone deja dezvoltate, nu in localitati bazate pe o singura activitate. Sindicatele minerilor spun ca au deja planuri pentru programe de reconversie a minerilor. Dam un singur exemplu, neutralizarea unui iaz de steril de la Novat. Iazul respectiv este o adevarata bomba ecologica, deoarece acolo s-a depozitat sterilul rezultat din prelucrarea minereurilor neferoase incarcat de cianuri si metale grele. Dezamorsarea acestei bombe inseamna angajarea a circa 30 de oameni care, timp de 12 ani, vor trebui sa monitorizeze iazul, investitii, lucrari de refacere si impadurire a zonei. Costul estimat este de circa 30 de milioane de dolari. Proiectul este util, dar ramane de vazut de unde vor fi scosi banii. Cazul iazului de steril de la Novat nu este singular in Romania. Una peste alta, dezamorsarea bombei sociale a disponibilizarii minerilor, reindustrializarea localitatilor ce s-au bazat exclusiv pe minerit si reecologizarea zonelor miniere se va ridica la sume astronomice.