Bolnavii de hepatită nu mai încap pe liste

Deşi medicii recunosc faptul că o terapie începută în stadiile incipiente ale bolii măreşte şansele de vindecare, pacienţii aşteaptă cu anii pentru a beneficia de tratament gratuit

Deşi medicii recunosc faptul că o terapie începută în stadiile incipiente ale bolii măreşte şansele de vindecare, pacienţii aşteaptă cu anii pentru a beneficia de tratament gratuit

Un bolnav de hepatită B sau C primeşte medicaţie gratuită printr-un program naţional în funcţie de "scorul" stabilit de medicul curant. Cifra este influenţată de valoarea analizelor şi de vârstă, persoanele sub 40 de ani primind un punctaj mai mare.

Deşi medicii specialişti recunosc faptul că o terapie începută în stadiile incipiente ale bolii măreşte şansele de vindecare, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte cu anii pentru a prinde un loc pe liste, deoarece prioritate au pacienţii aflaţi în ultimul stadiu de boală.

Matei V., 40 de ani, din Bucureşti a fost diagnosticat în urmă cu 10 luni cu hepatită cronică C. "De la Casa de asigurări de sănătate mi s-a spus că am de aşteptat trei ani pentru a primi tratament gratuit. Dosarul meu a primit numai patru puncte, în loc de 12.

Din câte am auzit, trebuie să fii aproape mort ca să îl primeşti", ne-a mărturisit bărbatul. Un alt pacient, de 45 de ani, din Moldova, Stelian P., a reuşit să obţină tratamentul gratuit, însă tot nu a scăpat de calvarul birocraţiei din sistem. "La fiecare patru luni îmi trebuie aprobare pentru continuarea tratamentului. Recunosc, am fost un caz fericit. Cunosc oameni care, din cauza vârstei înaintate, nu au mai primit tratament gratuit şi acum se chinuie cu ceaiuri şi medicamente complet ineficiente", ne-a spus el.

2.014 dosare aşteaptă "undă verde"

Potrivit reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), "timpul mediu de aşteptare până la iniţierea tratamentului cu interferon poate varia de la o lună până la câteva luni". Câte anume, nimeni nu poate spune. În 2007 au fost aprobate iniţieri şi continuări de tratament la 4.402 pacienţi.

Însă, pe listele de aşteptare, mai sunt încă 2.014 dosare (1.915 pe hepatită cronică C şi 99 pe hepatită cronică B). "Numai 300 dintre ele sunt corect întocmite. Lipsa buletinelor de analiză sau documente medicale nedatate sau nesemnate sunt câteva dintre erorile depistate la verificarea dosarelor", a spus dr. Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Costurile tratamentului unui bolnav cu hepatită virală cronică variază între 43.200 şi 70.000 de lei pe an. "Din cauza limitărilor financiare, în toate ţările din lume, la stabilirea criteriilor de selectare pentru includerea în tratament se are în vedere severitatea bolii, având prioritate acei pacienţi care au leziuni mai severe", a explicat dr. Ciurchea.

Tratament precoce, şanse mari de vindecare

Dr. Ioan Ancuţa, medic specialist Boli interne, la Spitalul Prof. dr. "Ion Cantacuzino" din Bucureşti, spune că iniţierea terapiei antivirale trebuie să se facă în stadiile iniţiale de fibroză a ficatului F1/F2 (n.r. - dezvoltare exagerată a ţesutului conjunctiv). Stadiile mai avansate, de preciroză/ciroză, au un răspuns mai prost la tratament. 50% din bolnavi pot scăpa de virus dacă tratamentul este început la timp şi este corect urmat. Cu toate acestea, nu avem încă un program naţional de prevenire a bolilor ficatului.

Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Hepatice - SANOHEP, Gheorghe Ionescu, spune că nici până acum Ministerul Sănătăţii nu a desemnat o persoană responsabilă cu definirea acestui program. El ar fi trebuit să urmărească prevenirea infecţiilor hepatice virale, îmbunătăţirea monitorizării bolnavilor şi eficientizarea diagnosticului şi a tratamentului.

Peste două milioane de români cu hepatită

"Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi determinările făcute pe imigranţi români din alte ţări arată că 2,2 milioane de români au trecut printr-o infecţie hepatică virală. Această cifră atenţionează asupra pericolului transmiterii infecţiei de la o persoană la alta", a explicat prof. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.

Virusul hepatitei B se transmite prin contact sexual neprotejat sau prin instrumentar medical nesterilizat. Boala poate apărea şi la 20 de ani de la infecţie. În cazul hepatitei C, 80% din cazurile de infecţie se cronicizează, iar un sfert din ele devin ciroze, după 10-15 ani. Transmiterea virusului se face prin contact direct cu sângele infestat, iar diagnosticarea se face prin teste specifice de sânge.

7.809 de români au fost diagnosticaţi cu hepatită virală în 2006, potrivit ultimelor date existente la Institutul Naţional de Statistică