Bătaie pentru o slujbă în Spania

Zeci de oameni s-au aşezat în noaptea de joi spre vineri la coadă în faţa sediului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Braşov. Români veniţi din 17 judeţe s-au

Zeci de oameni s-au aşezat în noaptea de joi spre vineri la coadă în faţa sediului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Braşov.

Români veniţi din 17 judeţe s-au înghesuit să se înscrie pe liste pentru a se angaja în Spania. Pentru cele 217 locuri de muncă în agricultură (la cules de legume şi creşterea florilor), puse la bătaie de angajatorii spanioli, s-au prezentat 436 de persoane.

Salariile nu sunt nici pe departe cele visate, dar oricum sunt cu mult mai mari decât cele pe care le primesc în ţară. Cei care vor fi selectaţi vor primi 700 de euro pe lună. Potrivit datelor oferite de conducerea AJOFM Braşov, cele mai multe persoane care vor să lucreze în Spania au venit din judeţele Argeş şi Dâmboviţa (câte 115), Vaslui (69) şi Braşov (57).

Oamenii spun că îşi lasă familia şi copiii doar pentru a câştiga în străinătate sume mai mari de bani şi pentru a le oferi acestora o viaţă mai bună. De cealaltă parte, Monica Pulido, unul dintre angajatorii spanioli, ne-a declarat: "Am ales să angajez români pentru că sunt muncitori silitori. Este foarte uşor să lucrezi cu aceşti oameni pentru că se străduiesc din greu şi sunt foarte atenţi". Oficial, în Spania lucrează în jur de 300.000 de români.

Portretul muncitorului imigrant din Spania

Profilul lucrătorului imigrant cu contract de muncă este acela al unui bărbat (ei reprezintă 78,3% din muncitorii străini), de naţionalitate română (27,2% din muncitorii străini), fără studii (46,8% din locurile de muncă au fost obţinute de către persoane fără pregătire) şi angajat pe o perioadă determinată.

Acestea sunt concluziile unui studiu al Institutului spaniol pentru ocuparea forţei de muncă (INEM), citat ieri de cotidianul online ABC. Pe locurile imediat următoare în topul muncitorilor sezonieri sunt marocanii (23,7%) şi ecuadorienii (10,3%). Autorităţile explică aceste date prin faptul că încă de la început aceste comunităţi erau cele mai numeroase din cadrul populaţiei de origine străină din Cordoba. (Rompres)