Bataia - riscul meseriei de medic la Salvare

Daca nu sunt batuti sau injurati Medicii de pe Salvarea din Bucuresti dau consultatii cu sisul la gat Agresiunile fizice si verbale asupra echipajelor de pe ambulantele din Capitala sunt frecvente.

Daca nu sunt batuti sau injurati Medicii de pe Salvarea din Bucuresti dau consultatii cu sisul la gat Agresiunile fizice si verbale asupra echipajelor de pe ambulantele din Capitala sunt frecvente. Acum doua saptamani, medicul si asistenta de pe o salvare au fost zgaltaiti si injurati bine de cei care facusera apelul. Motivul - adresa data de solicitanti era inexacta si din aceasta cauza ambulanta a ajuns cu intarziere. In urma cu cateva luni, tot din cauza ca a intarziat salvarea, un medic a fost transformat in sac de bataie de un pacient, boxer de profesie. "Agresiuni fizice asupra echipajelor de pe ambulanta se inregistreaza cel putin o data pe luna. Pe cele verbale, nici nu le mai punem la socoteala", spune dr. Ovidiu Cismaru, directorul Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti (SAMB). Cele mai multe incidente de acest fel se petrec in cartierele rau famate din Capitala, cum ar fi Ferentari, in Pantelimon (la capatul tramvaiului 14), in Titan. "Pacientii devin agresivi in momentul in care salvarea ajunge tarziu la solicitare. Noi nu putem avea un timp mai bun cand este vorba de apeluri pentru cazuri care nu constituie urgente. Pe ei nu-i intereseaza daca strada nu este semnalizata, ca se circula foarte greu sau altele", explica dr. Cismaru. Unii medici isi amintesc ca au dat consultatii cu cutitul la gat sau cu pistolul in piept. Mai sunt si cazuri de vandalism. Unele ambulante au ramas fara stergatoare sau le-au fost sparte oglinzile retrovizoare. "Intr-un moment in care intregul echipaj de pe ambulanta era cu bolnavul in spatele masinii, salvarea a fost sparta, fiind furate statia de emisie-receptie si casetofonul", mai spune directorul SAMB. Deoarece s-au fript o data, acum un membru al echipajului ramane in permanenta de paza la masina. La Iasi, "Ambulantierii" merg in cartierele de rromi numai sub escorta fortelor de ordine In acest an, personalul de pe ambulante a scapat doar cu injuraturi Angajatii Serviciului Judetean de Ambulanta Iasi nu au fost, in acest an, victimele unor agresiuni fizice din partea pacientilor sau a rudelor acestora. Personalul medical a scapat nemaltratat, dar a "incasat" injuraturi si a constatat ca, in timp ce acorda asistenta sanitara, "binevoitori" au sustras aparatura medicala sau au spart geamurile ori pneurile salvarilor. In primele opt luni, "nu au fost cazuri carora sa nu le putem face fata cu forte proprii", ne-a declarat Constantin Radu Calistru, medic coordonator si purtatorul de cuvant al "ambulantierilor" ieseni. "Anul trecut au fost chiar agresiuni directe la adresa intregului echipaj, cand a fost nevoie de interventia serviciului nostru de paza. La Tomesti, au fost cazuri cand asa-zisi pacienti aflati in stare de ebrietate se opuneau interventiei medicale. La Grajduri si la Ciurea au fost agresiuni verbale si nu numai. Cei de la Ciurea (n.r. cartierul Zanea, resedinta rromilor spoitori) stiu ca nu trecem bariera decat daca sunt indicii clare ca pacientul este netransportabil. Cand avem un apel in cartierele cu rromi, mergem numai insotiti de echipa de ordine. Nu am fost sechestrati decat o data, anul trecut, cand in Ciurea ne-au lasat sa plecam abia dupa ce am consultat toate persoanele care se dadeau bolnave, adica cel putin 30 de persoane", a adaugat medicul Calistru. In iulie, la Constanta Medici batuti cu stativul de perfuzii Cea mai frecventa forma de agresiune cu care se confrunta personalul de la Ambulanta Constanta este cea verbala. Singurul caz de violenta fizica (extrema) a fost cel din luna iulie, cand un turist adus de Salvare a batut personalul de la Urgenta din Mangalia cu stativul de perfuzii, iar de frica, o infirmiera a sarit pe geam, rupandu-si un picior. Oamenii de la Ambulanta si-au facut cruce ca au scapat teferi de nebun. "Va dati seama ce s-ar fi intamplat daca il apucau furiile cand se afla in ambulanta? Nu-i vedeam bine pe colegii mei..." Betivii din Covasna au consumat trei sferturi din banii Salvarii Un scandal iscat de directorul Serviciului de Ambulanta Covasna, care s-a plans public de lipsa fondurilor, s-a spart in capul betivilor din judet. Casa de Asigurari a efectuat un control al foilor de observatie si documentelor de parcurs, pentru a vedea pe ce s-au dus banii. Oficialii Casei erau nedumeriti de faptul ca Serviciul de Ambulanta facea datorii, desi fondurile alocate depasisera suma negociata initial (15 miliarde de lei anual, in crestere fata de 13 miliarde, cat se primisera in 2002). "Din studierea activitatii, se arata intr-un comunicat CNAS, s-a constatat ca, in primele cinci luni, Salvarea din Sfantu Gheorghe a raspuns la 124 de solicitari, peste trei sferturi fiind intoxicatii cu alcool, stari de ebrietate, accidente suferite pe fondul consumului de alcool, etilism cronic sau coma alcoolica. Aceste cazuri nu ar justifica fondurile solicitate, iar situatia este, potrivit CNAS, alarmanta, comparativ cu alte judete. Unitatile sanitare sau, in locul lor, Casele de Asigurari ii pot obliga pe cei vinovati de producerea unor accidente sa suporte costul tratamentelor. Potrivit legii, patronii achita serviciile medicale primite de salariatii care se accidenteaza la locul de munca. Victimele accidentelor rutiere ar trebui spitalizate pe banii soferilor imprudenti, iar tratamentul persoanelor care sufera in urma unei agresiuni ar putea fi platit de atacator. Din pacate, in prea putine cazuri s-au ostenit unitatile sanitare sa recupereze acesti bani. In legea care reglementeaza plata acestor servicii, nu s-a facut nici o referire la Salvare, considerandu-se ca urgentele trebuie platite din banii Asigurarilor. Intoxicatiile cu alcool etilic, cum se numesc stiintific betiile crunte, sunt acte voluntare, nu accidente, iar vinovatii ar trebui sa plateasca "deranjul". Nici in Occident nu se platesc pe loc si nici nu se cere talonul de asigurat pentru serviciile de urgenta, dar contravaloarea lor este fie achitata ulterior de beneficiar, fie decontata de Casele de Asigurari.