Bancomatele, reclamate la Protecţia Consumatorului

Anual, zeci de beneficiari ai serviciilor bancare sesizează instituţia de control al calităţii serviciilor cu privire la disfuncţionalităţile acestui sistem financiar Cetăţenii

Anual, zeci de beneficiari ai serviciilor bancare sesizează instituţia de control al calităţii serviciilor cu privire la disfuncţionalităţile acestui sistem financiar

Cetăţenii reclamă la Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor ba că bancomatele le dau mai puţini bani decât au solicitat, ba că li se reţine cardul fără un motiv aparent plauzibil sau pur şi simplu că aparatul este defect.

Cele mai multe reclamaţii sunt neîntemeiate, dar există şi câteva care se verifică "în teren." Mai numeroase ca problemele ridicate de bancomate sunt însă cele care se referă la creditele de consum. În ambele cazuri, reclamaţiile i-au vizat şi pe funcţionarii bancari, care nu oferă beneficiarilor detalii despre operaţiunile efectuate.

Dintre reclamaţiile primite la ANPC cu privire la bancomate, se disting cinci tipuri de sesizări. "Utilizatorii ne apelează cel mai des atunci când aparatul le spune că fondurile solicitate sunt insuficiente. Dar, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, situaţia este una reală, dar nu din vina băncii.

Toate bancomatele au un jurnal de tranzacţii, prin care se justifică extragerile de fonduri, cu datele de identificare ale clienţilor. De aceea, băncile au întotdeauna acoperire", explică Mihai Mărgoi, inspector de specialitate la ANPC. El indică şi faptul că, de obicei, în aceste situaţii, cardul a fost folosit de o persoană apropiată titularului.

Aceeaşi justificare o au băncile şi în cazul în care suma extrasă este mai mică decât cea solicitată. "Cineva ne-a reclamat că, încercând să scoată două sute de lei, bancomatul i-a dat doar 190, deşi tastase suma dorită. Şi în această situaţie, registrul de tranzacţii al bancomatului a indicat că fusese livrată suma solicitată, şi nu mai puţin, după cum ni s-a reclamat.

Dar, la fel de bine, este greu de crezut că solicitantul ar fi putut să greşească la număratul banilor! Numai că este destul de greu să depistezi o greşeală la bancomate", precizează Mihai Mărgoi.

Vandalii, responsabili de defecţiuni

Există şi situaţii în care bancomatele sunt defecte. "Din păcate, n-am ajuns la un grad de civilizaţie suficient de mare încât să ştim, cu toţii, cum trebuie să ne purtăm cu această aparatură, dat fiind faptul că este la îndemâna tuturor. Chiar şi pe marile bulevarde, indivizi care îşi mai închipuie că le pot devaliza, încearcă prin toate metodele să sustragă bani, dar nu reuşesc decât să le defecteze", afirmă inspectorul ANPC.

Consumatorii au mai reclamat şi reţineri de carduri fără un motiv aparent plauzibil. "De cele mai multe ori s-a dovedit fie că au tastat codul greşit, de mai multe ori şi n-au ştiut că, atunci, o măsură de protecţie a bancomatului este cea de reţinere a cardului. Când reclamă situaţia la bancă, funcţionarii nu le oferă prea multe detalii, şi atunci vin la noi", explică Mărgoi.

Şi creditele de consum ascund capcane

Mai mult de o sută de reclamaţii au fost înregistrate de ANPC, în anul precedent, şi alte câteva zeci în primul trimestrul al lui 2007. Ca şi în cazul bancomatelor, băncile au - mai întotdeauna - acoperire. Dar şi erorile se fac cel mai des de către consumatori. "Am avut o situaţie în care un petent, deşi vărsase vreo 50 de rate, era în continuare somat de bancă să achite banii datoraţi.

La o verificare mai atentă, s-a descoperit că banii erau viraţi într-un cont greşit... Un alt caz este cel al unei pensionare care, după ce a achitat cele 30 de rate, a fost somată de bancă să plătească încă nişte bani. De fapt, scadenţa era la începutul lunii, iar pensionara achita abia după data de 20, când primea pensia, fiind penalizată lunar, fără să ştie" exemplifică inspectorul ANPC Mărgoi. În cele mai multe situaţii, consumatorii îşi reglementează problemele direct cu banca.

La ANPC ajung doar când nu există o rezolvare favorabilă. "Foarte mulţi petenţi ni s-au plâns de funcţionarii bancari, care afişează şi o atitudine plină de aroganţă: fie nu oferă răspunsuri plauzibile beneficiarilor, fie preferă să folosească un limbaj mult prea tehnic pentru oamenii de rând. recomandă Mihai Mărgoi.