Avocatul Poporului - o institutie care plimba hartii

"Cazurile semnificative" rezolvate de Avocatul Poporului in 2003 - primirea unor raspunsuri pe care autoritatile uitasera sa le comunice cetatenilor

Avocatul Poporului este o institutie de import. Pentru ca a functionat cu succes in Vest, Uniunea Europeana ne-a recomandat si noua s-o adoptam. In prima forma a legii de functionare a Avocatului Poporului se specifica dreptul tuturor romanilor de a se plange acestei institutii daca li s-a incalcat vreun drept, dar nu mai tarziu de un an de la data incalcarii. Ulterior, legea a mai fost modificata de doua ori, conferindu-i Avocatului dreptul de a sesiza asupra propunerilor legislative neconstitutionale si de a inregistra firmele care folosesc date personale ale cetatenilor. Pana acum, institutia nu s-a remarcat cu nimic si este de inteles. In Suedia, de pilda, Avocatul Poporului actioneaza in instanta ca acuzator, aparand drepturile cetatenilor considerati lezati. La noi, merge cu jalba in protap pe la autoritati, care pot sa dea sau sa nu dea curs recomandarilor sale. Nu are dreptul sa dea nici o sanctiune si nici sa actioneze in instanta. Daca nu este bagat in seama, legea spune ca poate sesiza functionarii indaratnici sefilor ierarhici, si tot asa, din craca in craca, pana la Parlament. Ne si imaginam la cat sunt de stresati parlamentarii nostri cu activitatile curente - vezi chiulul din comisii sau din plen -, cum si-ar manca din timpul lor liber ca sa discute, de pilda, problema unui pensionar. Cele doua persoane care au ocupat pana acum functia de avocat al poporului si-au recunoscut inutilitatea in presa. "De zece ani, Avocatul Poporului vorbeste in vant, chiar in urechile Guvernului, ale Ministerului Administratiei Publice, ale ministerelor sau prefecturilor. Foarte putine institutii iau in seama recomandarile, nedorind, efectiv, sa respecte legea de functionare a acestuia", declara pentru Adevarul, in 2001, Ioan Muraru, actualul Avocat al Poporului. Saptamana trecuta, cand am dorit sa-i luam un interviu, purtatorul sau de cuvant ne-a explicat ca e prea ocupat pentru a se intalni cu ziaristii, dar, daca ne programam, l-am putea intalni, candva. La sediul din Bucuresti, nici tipenie de cetateni veniti sa-si caute dreptatea. Am intrebat cam ce soi de plangeri au cei care trec pragul institutiei. "Diverse" - ne-au raspuns juristele din sala de audiente. Am plecat cadorisiti cu un raport de activitate pe 2003, in care se specifica: "Ne-am racordat la exigentele ombudsmanilor vest-europeni si la acest nivel s-a realizat un volum apreciabil de munca". In total, anul trecut, la Avocatul Poporului s-au depus 5.400 de petitii privind incalcarea unor drepturi sau libertati ale persoanelor fizice si au fost finalizate 23 de anchete. Dintr-o anexa a raportului aflam ca intre cazurile semnificative solutionate de Avocatul Poporului se numara instalarea unei lampi electrice pe o strada din Vadu-Pasii, primirea a doi copii infestati cu HIV-SIDA la cursurile unei scoli din comuna Golesti, repartizarea de catre primarie a unei locuinte pentru o familie provenita dintr-un centru de plasament din Braila etc. Majoritatea "cazurilor semnificative" se rezuma la succesul inregistrat de Avocatul Poporului in solicitarile facute catre diferite institutii de a da drumul mai repede unor hartii - bilete de transport pe calea ferata, raspunsuri de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, decizii de pensionare etc. In ceea ce priveste sarcina primita de curand, aceea de supraveghere a firmelor care prelucreaza si transmit date cu caracter personal, nu intelegem cum poate Avocatul Poporului sa garanteze dreptul la intimitate al cetatenilor prin tinerea unui catastif in care nu se precizeaza clar cui au fost transmise datele si in ce scop. Sa luam ca exemplu o firma de telefonie mobila, care doreste sa-si transfere baza de date in alta tara. Conform legii, este obligata sa se inregistreze intr-un registru de evidenta si poate transfera sau prelucra datele clientilor numai daca are consimtamantul lor. Tot legea spune insa ca, atunci cand "prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele", poate sa sara peste consimtamant daca socoteste ca "nu prejudiciaza interesul sau dreptul si libertatile fundamentale ale persoanei vizate". Cu alte cuvinte, se lasa la latitudinea operatorului sa puna in balanta, pe de-o parte, interesul sau legitim, pe de alta parte, interesul persoanei despre care a prelucrat datele. In plus, in catastif se trece doar categoria din care face parte cel caruia i s-au transmis datele si nicidecum numele.