Apa Nova contesta informatiile privind plangerile bucurestenilor

Conducerea societatii Apa Nova Bucuresti contesta informatiile publicate pe un site al Agentiei de reglementare tehnica - ARBAC, agentie autorizata sa urmareasca respectarea contractului de concesiune

Conducerea societatii Apa Nova Bucuresti contesta informatiile publicate pe un site al Agentiei de reglementare tehnica - ARBAC, agentie autorizata sa urmareasca respectarea contractului de concesiune incheiat de municipalitate cu Apa Nova si oferirea unor servicii de calitate bucurestenilor. Andreas Baude, director general al Apa Nova Bucuresti, a declarat, ieri, la o masa rotunda, ca a contestat de mai multe ori cele publicate pe site-ul www.arbac.ro, intrucat acesta ar contine informatii nereale. Reactia managerilor francezi vine dupa ce consilierii municipali si experti independenti, impreuna cu ARBAC, au impus, recent, printr-o decizie semnata la nivelul Capitalei, ca societatea romano-franceza Apa Nova sa respecte legile Romaniei si sa preia in administrare 90 de kilometri de conducte lasate, pana acum, de izbeliste. Practic, 240.000 de locuitori din peste 1.700 de cladiri, care primeau apa prin asa-numitele "retele telescopice", ar trebui sa beneficieze de aceleasi servicii ca si restul bucurestenilor. Majoritatea celor furati de Apa Nova platesc ca toti ceilalti facturile de apa si canalizare, dar nu primesc servicii de aceeasi calitate. Societatea justifica aceasta situatie prin "statutul neclar" al retelelor, declarate utilizatorilor drept retele private. ARBAC spune ca Apa Nova ar trebui sa preia gestionarea intregului sistem, intrucat are contracte cu toti utilizatorii din Bucuresti, inclusiv cu clientii alimentati prin retele telescopice, pe care le poseda, le utilizeaza (deci sunt, de fapt, in regim de concesiune), dar pe care considera ca nu le poate reabilita decat daca municipalitatea accepta o crestere de tarif de 9-10 la suta. ARBAC, infiintat dupa concesionarea serviciilor, a sesizat, in septembrie 2002, ilegalitatea si a propus solutii. Insa Apa Nova, sustinuta - surprinzator - si de Primaria Capitalei, fara o argumentare solida, a facut in mod deliberat o grava confuzie, spunand ca aceste retele sunt private. Apa Nova are insa obligatia, prin licitatie, sa le intretina si sa le modernizeze. Un raport al ARBAC mentioneaza ca asa-zisa eroare a determinat Apa Nova sa refuze asumarea responsabilitatilor, generand masuri abuzive in relatiile cu clientii (probleme de contorizare, de facturare, avarii neremediate la timp, litigii numeroase etc.), orientarea mai putin eficienta a unor investitii si mentinerea unor pierderi necontrolate in sistemul de alimentare cu apa. Pe de alta parte, Apa Nova Bucuresti este cu mult in urma la capitolul investitii in sistemul de alimentare cu apa si canalizare si a incercat, in acest fel, sa scape de povara investitiilor. Studiul SAFEGE, din 1995, calcula la 500 de milioane de dolari necesarul investitiilor numai in conductele de apa si canalizare, iar estimarile ulterioare au aratat ca ar fi nevoie, in total, de investitii de 800 de milioane de dolari pentru crearea unui sistem european de alimentare cu apa, canalizare si epurare.