Anual, Capitala pierde 45 de milioane de dolari

Prejudiciul este cauzat de dezinteresul juristilor pentru recuperarea datoriilor unor agenti economici

Liviu Goncea, presedintele Comisiei economice a Consiliului general al municipiului Bucuresti, incearca zadarnic, de doi ani de zile, sa obtina informatii de la functionarii Primariei Capitalei despre contractele municipalitatii care prejudiciaza bugetul local. El spune ca functionarii refuza sa dea orice informatii, pe motiv ca primarul Traian Basescu nu permite acest lucru fara acordul sau, in fiecare caz. - Ce contracte cautati? Urmariti anumite firme? - Am vrut mereu sa aflam care sunt contractele care aduc prejudicii bugetului, dar interesul s-a accentuat, mai ales dupa ce RATB, de exemplu, a ajuns sa aiba mari probleme financiare. Saptamana trecuta, Consiliul municipal a fost nevoit sa aprobe un credit de 730 de miliarde de lei pentru cheltuieli curente, altfel regia era in colaps. Situatia nu este normala, mai ales cand stim ca Primaria Capitalei inregistreaza anual pierderi la buget de 45 de milioane de dolari. Si acesti bani reprezinta numai o parte din ceea ce ar trebui recuperat, fiind vorba doar despre unele contracte ale primariei, cu agentii economici care folosesc 3.000 de spatii comerciale ale municipalitatii. Nu ne intereseaza o firma anume, ci toate acelea care prejudiciaza bugetul. Nu mi se pare firesc ca un pensionar sa se chinuie la inceputul fiecarui an sa-si plateasca impozitul, iar o societate comerciala sa fure din acesti bani. Cel mai bun exemplu, foarte mediatizat, este fast-food-ul Copli, care ocupa sute de metri patrati, la doi pasi de nasul tuturor primarilor alesi de bucuresteni, si care de zece ani nu a platit nici un leu la buget. Numai la acest contract, primaria a pierdut nici mai mult, nici mai putin decat sase milioane de dolari, pentru ca juristii au asteptat sa treaca termenul de prescriptie a datoriilor si abia apoi au cerut recuperarea lor. Tot asa este o alta firma, Royal House, de exemplu, care avea la un moment dat o datorie de 1,2 milioane de dolari. Si mai sunt si altele. Nu eu sunt cel care sa-si puna intrebarea daca juristii primariei au fost in complicitate cu reprezentantii firmelor. Sunt organe ale statului abilitate pentru asta. Alte prejudicii se leaga de retrocedarea unor imobile. - Ii reprosati primarului general retrocedarea unor imobile? - Nu. Nu-i reprosez primarului decat ca a aplicat preferential Legea 10/2001, iar comisia nu verifica dosarele in ordinea depunerii lor si nu tinea seama de constatarile instantelor de judecata. Tot legat insa de retrocedari, cel mai bun exemplu este restituirea contravalorii unui teren, situat in sectorul 4, pe fosta strada Intrarea Livada cu Duzi. In acest dosar, desi instanta a amanat pronuntarea de trei ori, Directia juridica nu a prezentat nici un fel de concluzii scrise. Mai mult, hotararea instantei a ramas definitiva si irevocabila la 5 martie 2001, prin neapelare, iar primaria a trebuit sa plateasca alte 30 de miliarde de lei pentru neimplicarea juristilor. Despre astfel de prejudicii vorbesc. - Dar exista organe ale statului care verifica gestionarea banilor publici... - Da, Curtea de Conturi. Inspectorii i-au imputat candva 26 de miliarde de lei fostului director al Directiei juridice a Primariei Capitalei, Radu Dinulescu. Dar, dupa judecata, acesta a fost scos basma curata. Exista insa si alte contracte si asocieri, care prejudiciaza bugetul Capitalei. Acestea au fost publicate in raportul Ponta. Pe unele, actualul primar le-a preluat de la cei dinainte, pe altele le-a semnat chiar el, dar nu a facut nimic pentru a recupera banii. Adica, Basescu l-a desemnat pe Chirila, directorul arestat recent de PNA, pentru recuperarea datoriilor. A pus lupul paznic la oi. In plus, chiar eu i-am atras atentia lui Basescu in mai multe randuri, la sedintele de consiliu, ca directorii sai refuza sa ne dea informatii despre contractele economice fara acordul sau. Stiti ce a raspuns Basescu? Ca a facut asta ca sa evite actele de coruptie ale consilierilor. S-a vazut ca, de fapt, nu voia decat sa acopere faptele sale si ale oamenilor sai.