Amenajarea hidroenergetica a raului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunare, reluata in analiza de Hidroelectrica

Hidroelectrica produce 31% din energia electrica a Romaniei. Gradul de umplere a lacurilor si debitele Dunarii indreptatesc compania sa spere in 2004 intr-o crestere a veniturilor catre 13.000

Hidroelectrica produce 31% din energia electrica a Romaniei. Gradul de umplere a lacurilor si debitele Dunarii indreptatesc compania sa spere in 2004 intr-o crestere a veniturilor catre 13.000 miliarde lei - circa 400 milioane de dolari - si un profit bun. Acesta este estimat la o valoare de 1.200 miliarde lei - 36 milioane de dolari, bazat pe profitul brut, realizat de companie pe primul semestru al acestui an: 600 miliarde lei - 18 milioane de dolari. Societatea face eforturi imense pentru a-si recupera pierderile generate de seceta lui 2003, in valoare de 3.600 miliarde lei. Pe primele sase luni, compania a recuperat deja 1.200 miliarde lei prin returnari si compensari. Hidroelectrica isi continua si investitiile, in valoare de 155 milioane euro anual. Pentru acoperirea acestei sume, societatea mizeaza, in principal, pe resurse proprii, in valoare de 125 milioane euro anual.
600 miliarde lei, profit pe sase luni 2004
Pe primele sase luni ale acestui an, Hidroelectrica a realizat un profit de aproape 600 miliarde lei - 18 milioane de dolari - la venituri de 6.600 miliarde lei - 200 milioane de dolari. Anul 2003 a fost greu pentru intregul sistem hidroenergetic romanesc datorita secetei care a determinat o acoperire cu mare greutate a curbei de sarcina. Seceta a dus si la incarcarea costurilor Hidroelectrica in producerea de energie electrica. Rezultatele bune din prima parte a lui 2004 au dus la recuperarea pierderilor de anul trecut, in valoare de 3.600 miliarde lei - 108 milioane dolari. Pana in prezent, din acestea au fost deja recuperate circa 1.200 miliarde lei prin returnari si compensari de energie.
554,6 milioane de dolari, investitii intre 2001 si 2004
Prin finalizarea unor investitii, Hidroelectrica va avea un patrimoniu mult imbunatatit, cu o crestere a puterii instalate de peste 2.500 MW. Pentru a ajunge insa la asemenea rezultate, societatea va face un efort si va aloca, anual, suma de 155 de milioane de euro, din care peste 125 milioane de euro din surse proprii. Diferenta de 30 de milioane euro o va obtine din creditele antamate de companie. Dezvoltand zona Jiu, practic, se rezolva partial si o importanta problema sociala. Fiind o zona defavorizata, proiectul, cu o valoare de peste 92 milioane de euro, va avea un impact pozitiv atat in ceea ce priveste cresterea productiei de energie hidro, cat si in crearea de noi locuri de munca. Intre 2001 si 2004, compania a investit 554,6 milioane de dolari, capacitatile insumand 76,7 MW.
3,4 miliarde euro, investitii pentru 2004-2025
Dificultatile intampinate de Hidroelectrica in 2003 nu au impiedicat-o sa-si contureze o gandire coerenta, pe termen mediu si lung. Este vorba de strategia pentru 2004-2025, prin care compania si-a propus un program ambitios de investitii - finalizarea unor lucrari de modernizare si retehnologizare la acele centrale cu durata normala de viata depasita sau care ridica probleme in exploatare si cheltuieli foarte mari, dar si investitii in capacitati noi de productie. In toata aceasta perioada vor exista investitii de peste 3,4 miliarde de euro. Investitiile includ reabilitari, modernizari si reparatii, dar un accent puternic se va pune si pe investitiile in protejarea mediului. Este vorba de o suma cumulata de peste 122 milioane de euro, care vor reprezenta efectiv cheltuieli in protectia mediului. Hidroelectrica este aproape singurul producator de servicii de sistem, asigurand calitatea energiei, frecventa si ceilalti parametri in proportie de peste 85%. Din punctul de vedere al acestor servicii, Hidroelectrica este deja inclusa in Comunitatea Europeana.
Hidrocentrala de la Islaz va creste productia hidro si va crea locuri de munca
Prin Hotararea Guvernului 647/2001 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica din Romania pentru 2001-2004 s-a stabilit realizarea unor proiecte in sectorul producerii energiei electrice. Un loc important il ocupa realizarea reversibilitatii cascadei Slatina Dunare si a navigatiei pe acest sector, dar si racordarea cu fluviul Dunarea prin centrala hidroelectrica Islaz. Amenajarea hidroenergetica si pentru navigatie a raului Olt pe sectorul Slatina Dunare este in administrarea Hidroelectrica, fiind formata din cinci lacuri de acumulare cu cinci hidrocentrale intre Slatina si Izbiceni, ramanand neamenajat ultimul sector intre Izbiceni si confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea. Proiectul amenajarii aflate in exploatare pe sectorul Slatina Izbiceni prevede posibilitatea asigurarii debitelor pentru irigarea a circa 120.000 ha prin prizele existente la cele 5 acumulari si realizarea unei cai navigabile pentru o capacitate initiala de circa 3,5 milioane t/an si 70 km lungime. In vederea realizarii functiilor de reversibilitate a cascadei Slatina Izbiceni si de navigabilizare a raului Olt intre Slatina si Dunare s-a prevazut realizarea ultimei trepte pe raul Olt inferior, respectiv amenajarea sectorului Izbiceni-Dunare, prin care se asigura racordarea cu fluviul Dunarea. In acest sens a fost elaborata documentatia tehnico-economica pentru amenajarea hidroenergetica a raului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunare. Aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica a fost anulata dupa desfasurarea a doua licitatii publice deschise datorita depasirii valorilor estimate, aprobate prin HG de catre propunerile financiare prezentate de ofertanti. In prezent, a fost reluata aprobarea documentatiei tehnico-economice pentru amenajarea hidroenergetica a raului Olt pe sector Izbiceni-Dunare. CHE Islaz este impusa de necesitatea reconsiderarii valorii totale a investitiilor, ca urmare a evolutiei preturilor din economie, cat si a adaptarii solutiilor tehnice la situatia creata prin definitivarea proiectului de retehnologizare a echipamentelor tehnologice din centralele hidroelectrice pe sectorul amonte Slatina-Izbiceni. Printre amenajarile hidroenergetice ce urmeaza sa se execute sunt: barajul stavilar, digurile mal stang si mal drept in lungime totala de 23.650 ml, lacul de acumulare cu un volum total de 18,44 milioane mc, si centrala hidroelectrica cu o putere de 28,8 MW. Pentru functionarea in regim reversibil a intregii cascade hidroenergetice pe sectorul Slatina-Dunare, echipamentele de la CHE Islaz vor fi similare cu echipamentele retehnologizate de la cinci centrale din amonte: Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni. Finantarea investitiei se va face din fondurile Hidroelectrica si din credite externe garantate de stat. Pentru promovarea la aprobare a documentatiei tehnico-economice s-a obtinut inclusiv avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice de Interes National si Locuinte. Amenajarea CHE Islaz s-ar dezvolta intr-o zona defavorizata si ar avea un impact pozitiv atat asupra cresterii productiei de energie hidro, cat si a crearii de noi locuri de munca.
Portile de Fier I, retehnologizate
Retehnologizarea hidroagregatelor de la Portile de Fier I a inceput in anul 1998 cu lucrarile pregatitoare, iar la 1 iulie 1999 s-a oprit primul hidroagregat in vederea reparatiei capitale cu modernizare. Aceasta este o etapa absolut necesara pentru buna functionare a centralei, durata de viata a hidroagregatelor fiind estimata la 30 de ani. Primul hidroagregat a fost pus in functiune in anul 1970. Avantajele obtinute in urma retehnologizarii sunt multiple: puterea nominala a crescut la cupla turbinei de la 178 la 194 MW si functionarea fara restrictii la puterea maxima de 200 MW; a crescut debitul instalat al turbinelor de la 725 la 840 m3/s; a crescut randamentul optim al turbinelor de la 94,24 la 94,74%, cu sporirea energiei produse prin aport de randament pe tot domeniul de functionare; s-au imbunatatit timpii de mentenanta si reducerea reparatiilor accidentale prin mentenanta predictiva; a crescut siguranta in functionare prin introducerea sistemelor de monitorizare si control la nivelul agregatului si al centralei; a crescut fiabilitatea agregatului prin modernizarea tuturor subansamblelor turbina, generator si a automaticii de ultima generatie; s-a produs suplimentar energie in perioada de viitura, prin capacitatea sporita de turbinare si prelucrare a debitelor, cu randamente sporite; au fost asigurate serviciile de sistem in reglaj primar si secundar in conformitate cu cerintele UCTE. Prin lucrarile de retehnologizare a hidroagregatelor cu marirea puterii, pentru CHE Portile de Fier I incepe un nou ciclu de viata.