Agricultura romaneasca - nuca tare in negocierile de aderare

* Romania a solicitat UE cote anuale de 500.000 de tone de zahar si 5 miliarde de litri de lapte, dar productia de anul trecut este de numai 60.000 tone de zahar si 1,2 miliarde litri de lapte * 3 milioane de oameni practica o agricultura de subzistenta

Intre 2007 si 2009, Uniunea Europeana va aloca Romaniei peste 4 miliarde de euro pentru sustinerea agriculturii. Banii vor fi distribuiti pe trei directii principale: plati directe, dezvoltare rurala (ce va include si reconversia fortei de munca) si fonduri pentru interventii pe piata. Aceasta finantare se incadreaza in sistemul de sustinere a agriculturii existent in Europa. Concomitent cu acest ajutor financiar vor fi introduse in Romania si celebrele cote de productie, sistem practicat in Europa pentru culturile subventionate. Negocierile intre specialistii romani si cei europeni in privinta cotelor sunt extrem de dificile.
Principala problema: Romania a mancat mai mult din import
Conform practicilor europene, cotele se stabilesc astfel: se iau in considerare productiile din ultimii 6-7 ani, se decupeaza din aceasta perioada cinci ani consecutiv, se exclud din acestia anii cu cea mai mare si cea mai mica productie, iar pe cei trei ani ramasi se calculeaza o productie medie. Rezultatul ar trebui sa reprezinte cota repartizata tarii candidate. Pentru Romania, aplicarea acestui mecanism de calcul ar insemna un dezastru. Din 1989 pana in 2000, productia la aproape toate culturile a scazut continuu. Din 2000, declinul s-a oprit si productia a inceput sa creasca, dar cresterea a fost deosebit de timida. La zahar, de exemplu, consumul anual al Romaniei este de circa 500.000 de tone. Productia de anul trecut s-a ridicat insa abia la 60.000 de tone. Fabricile de procesare a zaharului s-au inchis ori s-au privatizat. Noii patroni prefera sa cumpere zahar brut din import, mai ieftin decat cel autohton (pe plan mondial pretul zaharului brut extras din trestie este la jumatatea celui din sfecla). Procesarea zaharului brut din import a dus la diminuarea numarului de cultivatori autohtoni de sfecla de zahar, in ciuda subventiilor acordate in ultimii trei ani de catre stat. Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca o interventie a Guvernului in cresterea taxelor vamale la importul zaharului brut ar fi riscanta, deoarece ar produce un somaj masiv in unitatile de procesare. Deocamdata, specialistii Ministerului Agriculturii au reusit sa convinga oficialii UE sa acorde Romaniei o cota de zahar de 500.000 de tone anual, dar ramane problema crearii mecanismelor prin care Romania sa ajunga sa produca intr-adevar aceasta cantitate. Aceeasi problema exista si in cazul laptelui. Romania a solicitat UE acordarea unei cote de 5 miliarde de litri anual, dar in prezent nu producem decat 1,2 miliarde litri de lapte. Pe langa cresterea productiei, va trebui imbunatatita si calitatea laptelui, mare parte fiind in prezent sub standardele europene.
Redescoperirea cooperativelor agricole
Situatia agriculturii romanesti este cel mai greu capitol de negociere in vederea integrarii. Desi ocupam un loc fruntas in topul tarilor europene in privinta suprafetelor agricole - 9 milioane hectare de teren agricol -, anual peste 2 milioane de hectare raman parloaga. Proprietarii terenurilor necultivate sunt batrani neputinciosi, oraseni care au primit terenul mostenire, dar nu li se pare rentabil sa-l cultive, ori taranii saraci-lipiti. Conform ultimului recensamant, 3 milioane de proprietari practica o agricultura de subzistenta, avand in medie doar 2 hectare teren. Singura solutie este ca acesti oameni sa redescopere cooperativele agricole, impartind costurile necesare productiei. "Am propus ca pentru taranii batrani sau invalizi, statul sa asigure un soi de renta in cazul in care vor accepta sa cedeze terenurile unor asociatii agricole viabile, ei continuand sa-si pastreze dreptul de proprietate. Iar pentru proprietarii tineri de pamant stabiliti la orase ar trebui sa existe o posibilitate atractiva de a-si vinde acest pamant statului", explica Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Agrostar. "UE nu ne impune o data pana la care sa "restructuram" cele 3 milioane de oameni cu exploatari agricole neviabile, dar pur si simplu dupa integrare nu vor avea cum sa mai supravietuiasca. Vom incerca sa oferim programe de recalificare, sa finantam activitati alternative, agroturism, servicii etc. Deocamdata avem la dispozitie programul SAPARD, in care din 2 miliarde de euro nu s-au cheltuit decat circa 500 de milioane. Incercam sa simplificam mecanismele de accesare a fondurilor SAPARD si sa le explicam mai bine. Oamenii s-au speriat de sumele pe care le implica un proiect SAPARD - 2 milioane de euro, dar aceasta este doar limita maxima de finantare. Vor fi acceptate si cereri de 10.000-30.000 de euro pentru unitati mai mici", ne-a declarat Valeriu Steriu.