Adolescenţii români fumează pe rupte

Dacă în 2003 cei mai mulţi fumători erau în grupa de vârstă 25-34 de ani, astăzi ei au între 15 şi 24 de ani Fumatul este încă un obicei răspândit în rândul românilor, în

Dacă în 2003 cei mai mulţi fumători erau în grupa de vârstă 25-34 de ani, astăzi ei au între 15 şi 24 de ani

Fumatul este încă un obicei răspândit în rândul românilor, în pofida numeroaselor reglementări legislative adoptate în ultimii ani, arată un studiu realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), în perioada mai-iunie 2007.

Fenomenul ia amploare mai ales printre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani, care sunt încurajaţi şi de faptul că locurile pe care le frecventează în timpul liber, restaurante, baruri şi discoteci, ignoră legea din domeniu.

Studiul realizat de Centrul pentru Politici de Sănătate arată că peste 30% din români sunt fumători, obicei pe care-l deprind în adolescenţă, presaţi de anturaj.

O persoană din zece "arde" câte 20 de ţigări pe zi, în timp ce doi din cinci fumători, adică 37%, dau lunar pe ţigări o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei. Cea mai mare prevalenţă a acestui obicei se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani (34,8%), chiar dacă aceştia sunt conştienţi de riscurile pentru sănătate asociate fumatului.

Specialiştii remarcă o scădere a vârstei de debut a fumatului în comparaţie cu anul 2003, când cei mai mulţi fumători aveau între 25 şi 34 de ani (39,9%). "Adoptarea acestui comportament este văzută aproape ca o condiţie obligatorie de integrare într-un grup social. Din punct de vedere psihologic, apartenenţa la o comunitate este foarte importantă pentru orice persoană, iar nesatisfacerea ei determină frustrări în plan psihologic.

În plus, efectele nocive ale tutunului nu sunt imediate şi, mai ales, nu determină suferinţe fizice acute decât după o perioadă mai mare de timp", a spus dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, din incinta Institutului de Pneumologie "Marius Nasta" din Bucureşti. Potrivit acesteia, comparativ cu anul 2003, numărul fumătorilor a scăzut cu 5%.

Avem legi europene, însă nu le respectăm

Studiul mai arată că 48% din fumători au încercat cel puţin o dată să renunţe la acest viciu, fără succes însă, în timp ce peste 55% din persoanele intervievate au declarat că doresc să se lase de fumat. Pe de altă parte, un sfert din participanţii la sondaj au declarat că în ultima locaţie publică în care au fost nu existau spaţii delimitate pentru fumători şi nefumători, lucru constatat şi de reprezentanţii CPSS.

În urma controalelor întreprinse de aceştia în peste 200 de baruri şi restaurante din Bucureşti, Iaşi, Oradea, Constanţa şi Timişoara, s-a constatat că majoritatea unităţilor nu dispun de o delimitare şi o ventilare corespunzătoare a spaţiilor pentru fumători.

Alte abateri de la lege identificate constau în nerespectarea spaţiului pentru nefumători, existând clienţi care fumau în acest spaţiu. Studiul relevă că, atât timp cât legea nu este cunoscută, este, practic, imposibil ca ea să fie aplicată şi respectată. Sondajul a fost realizat în perioada mai-iunie 2007 pe un eşantion de 2.434 de persoane şi are o marjă de eroare de plus, minus 1,9%.