Cum sunt integraţi elevii din alte ţări?

Ne aflăm pe locul 26 din 31 în ceea ce priveşte adaptarea elevilor de migranţi. Copiii de alte naţionalităţi se integrează cel mai bine în şcolile din Suedia, Canada, Belgia, Finlanda, Norvegia şi Portugalia.

În clasament, după aceste şase state, urmează Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Cifrele provin din studiul MIPEX, care măsoară, evaluează şi compară politicile de integrare a migranţilor din 34 de ţări din Europa şi America de Nord.

Cercetarea internaţională arată că puţine şcoli evaluează corect ceea ce elevul nou a învăţat într-o ţară diferită. Majoritatea copiilor au dreptul să se înscrie la grădiniţă şi la şcoală. Cu toate acestea, elevii migranţi fac uneori mai multe eforturi în şcoală decât alţi colegi. Instituţiile nu sunt pregătite să ia în considerare nevoile diferite ale lor şi nici să le monitorizeze rezultatele. Marea Britanie conduce clasamentul celor mai bune politici educaţionale de integrare din Europa, Cehia în Europa Centrală şi Estonia - în rândul Ţărilor Baltice. În Italia, care se află pe locul 19 din 31, la integrarea migranţilor, nevoile elevilor care provin din alte ţări sunt văzute ca o „problemă de grup".

Există câteva programe prin care şcolile primesc finanţări şi câteva cursuri de formare pentru profesori. În afară de organizaţiile neguvernamentale, autorităţile italiene nu investesc în educaţia interculturală. Aproape nicio ţară nu are un sistem bine pus la punct care să ajute şcolile în diversitate. Puţine sisteme  de educaţie din Europa se adaptează realităţii migraţiei. Cele mai implicate sunt în America de Nord, Belgia, Luxemburg, Olanda.

Privit ca o problemă

Cercetarea MIPEX arată că în situaţiile cele mai grave, în şcoli, un copil de migranţi este tratat ca toţi ceilalţi de vârsta lui, iar profesorii îl privesc doar ca pe o problemă. Astfel unii dintre copii eşuează în a învăţa corect limba familiei, dar şi cea a noii societăţi pentru că resursele sunt sărace sau chiar absente.  Efectul este că elevii ajung în şcoli slabe, unde copiii de migranţi se îngrămădesc, cel mai adesea.  Proiectul MIPEX este cofinanţat de Comunitatea Europeană prin Fondul pentru Integrare Europeană. Raportul pentru România a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros. Mai multe detalii pe www.mipex.eu/education.

Progrese mici în educaţia europenilor

Ţările din blocul comunitar şi-au îmbunătăţit sistemul de învăţământ în domenii-cheie, dar au atins doar unul dintre cei cinci indicatori de referinţă stabiliţi pentru 2010, România având încă un număr ridicat de persoane care scriu şi citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% în 2009, faţă de media UE de 17%.

Referitor la participarea la învăţământul preşcolar, studiul arată că învăţământul preşcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale, cele mai performante ţări fiind Belgia, Franţa, Ţările de Jos. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar, creşterea numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului şcolar sub 10%, precum şi pe cel de creştere a procentajului de absolvenţi la cel puţin 40%.