„Aţi masacrat şcoala!“, acuză presa franceză

Politicieni din toate taberele sunt arătaţi cu degetul într-o analiză publicată de săptămânalul „Le Point“ fiindcă ar fi destabilizat educaţia cu prea multe „reforme“. Analiza porneşte de la cartea „Pactul imoral“, semnată de Sophie Coignard, care-i acuză pe toţi miniştrii Educaţiei din ultimii ani că au mimat reformele pentru a câştiga capital politic.

„Ghicitoare: ştiţi care va fi prioritatea unui eventual  Guvern socialist, în Franţa, dacă acest partid (acum în opoziţie) ar câştiga următoarele alegeri parlamentare? Un indiciu: este aceeaşi cu prioritatea naţională cea mai importantă, anunţată recent de preşedintele (de dreapta) Nicolas Sarkozy. E vorba despre Educaţie, desigur!" - aşa începe articolul publicat în revista Le Point, în deschiderea dosarului „Cei care masacrează şcoala", pornind de la volumul „Pactul Imoral".

Miniştrii se apără

Potrivit autoarei, Sophie Coignard, modificările făcute în ultimele trei decenii în sistemul educaţional francez nu ar face altceva decât să menţină performanţe academice slabe, fiind vorba despre „măsuri haotice, neuniforme, atunci când nu sunt scandaloase". Pentru această situaţie sunt arătaţi cu degetul trei miniştri francezi ai Educaţiei: Jack Lang, Francois Bayrou şi Luc Chatel.

Ultimul, ministrul în funcţie, susţine că dimpotrivă, reformele puse în practică în ultimii ani au făcut ca tinerii francezi să fie mult mai calificaţi decât înainte de punerea în practică a acestor măsuri. Introducerea unui aşa numit „Bacalaureat profesional", de pildă, a permis creşterea ratei absolvenţilor de liceu cu 20%, susţine Chatel, care admite pe de altă parte că mai sunt multe lucruri de făcut, inclusiv o reformă a liceelor, care a fost deja promisă de câţiva ani, dar încă nu a fost pusă în practică.

Ministru al Educaţiei între 1993 şi 1997, François Bayrou îşi apără reformele. El s-a ocupat în perioada în care a fost ministru de programa de limbă franceză. „Noţiunile de predat sunt foarte clare: textele sunt identificate, copiii sunt învăţaţi să folosească argumente, obţin cunoştinţe solide de gramatică, despre natura şi rolul cuvintelor, ortografie."

Stânga acuză dreapta

„E uşor să-i aliniezi pe miniştri ca să pui mitraliera pe ei", susţine cel treilea demnitar acuzat, Jack Lang, ministru al Educaţiei în două rânduri, între 1992 şi 1995 şi apoi din 2000 până în 2002. El susţine că măsurile luate de Guvernele de stânga, din care a făcut parte, printre care crearea a 27.000 de posturi didactice, la începutul acestui deceniu, au fost benefice pentru sistem.

Finlanda şi Coreea de sud, cele mai performante

Lang aminteşte că a introdus programe de artă în licee şi de limbi străine în şcolile primare şi că a permis dezvoltarea programelor de educaţie practică. „V-aţi încredinţa posteriorul unei infiermiere care a învăţat cum se face o injecţie citind dintr-o carte?" insistă Jack Lang.
Jurnaliştii francezi amintesc că pentru Educaţie s-au cheltuit tot mai mulţi bani de-a lungul timpului, un elev de şcoală generală având alocaţi 3.650 de euro în 1990, faţă de 5.620 de euro, în 2008. În prezent, Franţa alocă 6% din PIB annual, Educaţiei, faţă de 5, 6% - Finlanda, ori 7% - Coreea de Sud.

Finlanda şi Coreea de Sud sunt cele mai performante sisteme educaţionale din lume, potrivit celor mai noi teste internaţionale care evaluează competenţele elevilor la vârsta de 15 ani. Cu o performanţă în scădere, Franţa a ajuns pe locul 22, în timp ce România s-a clasat pe locul 49 din peste 70 de ţări care au participat la testare.

"Măsurile de reformă impuse astăzi îşi vor produce roadele în următorii câţiva ani."
Luc Chatel ministrul francez al Educaţiei