Absolvenţii britanici, speriaţi de admitere

Mulţi liceeni „de nota 10“ se tem că nu vor avea rezultate bune la examene sau că nu vor ajunge la facultate din cauza taxelor mari, arată un articol al cotidianului „The Guardian“. Adolescenţii de la Colegiul „Queen Mary“, din oraşul Basingstoke, simt că au de-a face cu imposibilul, atunci când se gândesc la admiterea la facultate.

„Este atât de multă tensiune, că aproape o poţi simţi", spune  Kirsty Harrison, de 18 ani. Este una dintre elevele care au hotărât să ia o pauză de la recapitulări şi să vorbească cu jurnaliştii de la „The Guardian" despre presiunea la care sunt supuşi, acum în perioada examenelor. „Cred că venim dintr-o generaţie care trebuie să se străduiască mai mult", spune Eleanor Stanley, tot de 18 ani. „Trebuie să fii mai bun decât cei mai buni, ceea ce e cam mult pentru 18 ani".

„De fapt, trebuie să fii supraom ca să intri la cele mai bune universităţi", continuă Kirsty. "Trebuie să ai note bune, recomandări strălucitoare, dar şi experienţă de muncă. Dar nu ai voie să fii tocilar - trebuie să ai, de asemenea, şi hobby-uri, ca să nu fi considerat ca un singuratic. Trebuie să ai totul şi nu e chiar posibil", spune ea.

Deşi este o elevă de nota 10, Kirsty spune că a hotărât anul trecut să nu dea la facultate. „Cunosc mulţi oameni care au decis să nu meargă din cauza taxelor". O ofertă de la Oxford şi o promisiune pentru un job regulat de vară au făcut-o să se răzgândească. Ea-şi descrie sentimentele ca pe o panică constantă. „Este o panică continuă şi orice aş face tot mă simt vinovată dacă am o oră liberă".

De unde vine presiunea? „Aş spune că eu sunt de vină", spune  Chris Hallett, 18 ani, care recunoaşte că mesele şi perioadele libere sunt petrecute doar în bibliotecă sau în birou, iar prietenii îl întreabă mereu de ce nu iese afară.„Familia mea va spune întotdeauna că nu contează ce note am, că doar vor să mă vadă fericit, dar este totuşi vorba şi de orgoliul meu", spune adolescentul.

Decizii la 16 ani

Elouise Hobbs, 16 ani, în primul an de liceu, şi tot o elevă de nota 10, este de acord: „Pur şi simplu simţi că nu eşti suficient de bun, ca şi cum este întotdeauna ceva ce ai putea să faci mai bine". Pentru generaţia lui Elouise, taxele mărite nu vor putea fi ocolite, iar ea spune că a acceptat ideea, chiar dacă nu-i place.

„Mi-am dorit să merg la facultate de când aveam 11 ani. Doar pentru că taxele s‑au mărit, nu mă voi răzgândi". Mark Nickell, 16 ani, s-a alăturat protestelor studenţeşti de toamna trecută, din Londra. Este unul dintre studenţii care se bazează pe alocaţia bugetară, care urmează să fie redusă. „Este ca şi cum Guvernul nu ar fi interesat să investească în viitorul nostru", spune el. Mark plănuieşte să studieze Medicina, „şi voi avea o datorie de 80.000 de lire până voi termina facultatea. Sună destul de deprimant, dar nu mă face să renunţ la facultate. Nu voi lăsa ca acest Guvern să controleze ce fac cu viaţa mea". 

Ştirea săptămânii

Mai multe locuri la masterate în Germania

Ministrul Educaţiei, Annette Schavan, i-a asigurat pe cei care se temeau că locurile la masterat la universităţile publice nu vor mai ajunge. „Cât priveşte viitorul, vă pot spune că aranjamentele financiare între guvernele federale şi cel de stat deja prevăd o creştere a locurilor la programele de master", a declarat ministrul. Margret Wintermantel, preşedinte al instituţiei rectorilor, a declarat totodată că se lucrează la revizuirea programei universitare, la care vor participa şi forurile studenţeşti.

„Toţi absolvenţii de licenţă trebuie să aibă oportunitatea de a face masterate. Este rolul politicienilor să creeze legislaţia necesară pentru ca universităţile să aibă suficiente locuri", a adăugat Wintermantel. Potrivit lui Bernd Althusmann, preşedinte al Conferinţei adresate miniştrilor de politici culturale, spune că „guvernele statelor au făcut schimbări substanţiale. „Instituţiile au revăzut curricula şi au redus încordarea examenelor", a precizat Althusmann.

Pe  scurt

Norvegia încearcă să încurajeze cercetarea. În ultimii ani, unu din cinci cercetători nu a reuşit să-şi publice nici măcar o lucrare ştiinţifică în ultimii cinci ani, în timp ce 20% au scris mai mult de jumătate din toate publicaţiile, arată o investigaţie de un an realizată de un comitet de experţi care vrea să descopere cum poate fi îmbunătăţită cercetarea în Norvegia. Comitetul de Revizuire a Politicilor de Cercetare a fost mandatat să analizeze relaţia dintre investiţiile în cercetare şi rezultate şi să găsească soluţii noi pentru a motiva cercetătorii.

Saul Kripke, Honoris Causa în România. Universitatea din Bucureşti a acordat înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa unuia dintre dintre cei mai importanţi şi mai influenţi filosofi analitici din ultima parte a secolului al XX-lea, Saul Kripke. Profesor la City University of New York, Saul Kripke a adus contribuţii fundamentale în domeniile logicii modale, inventator al „semanticii lumilor posibile", fiind considerat un „geniu al logicii". Logicianul Saul Kripke se numără printre cei mai importanţi zece filosofi din ultimii 200 de ani.