Școala pune în pericol creşterea economică

Programa școlară, dar și manualele din România sunt foarte încărcate

Metodele de predare au adus piaţa forţei de muncă la una dintre cele mai scăzute forme din ultimii ani. Livrarea pe piaţa muncii a unor angajaţi incompetenţi împiedică dezvoltarea firmelor şi, implicit, creşterea economică.

Sistemul de învăţământ din România produce mulţi absolvenţi incapabili să aibă o gândire critică şi să rezolve probleme neprevăzute la job. Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale unui studiu al Societăţii Academice din România. Acest lucru se întâmplă din cauza slabei pregătiri a absolvenţilor, care nu primesc suficiente competenţe la clasă.

Intitulat „Schimbarea de paradigmă în educaţie şi metodele de predare", studiul arată că aproape jumătate dintre angajatorii de la noi se plâng că găsesc cu greu personal care să aibă capacitatea de a acţiona autonom şi de a rezolva problemele apărute la job. Analiza pieţei muncii din ultimii ani a arătat că a crescut importanţa acestor competenţe la locul de muncă în detrimentul celor rutiniere - în orice sector.

Jumătate din angajatori se plâng de angajaţi

Dacă în celelalte ţări din Europa de Est proporţia firmelor care apreciază că lipsa abilităţilor angajaţilor reprezintă o problemă este de 30%, în România ea se situează între 40 şi 50%. Studiul SAR arată că învăţământul preuniversitar, la fel ca şi cel superior, nu formează abilităţile necesare pentru managementul de nivel mediu sau de top. Iar nivelul persoanelor din aceste poziţii este vital pentru dezvoltarea firmelor.

„Acest învăţământ ar trebui să fie cât mai productiv, cât mai performant, ceea ce nu se întâmplă deloc acum", a declarat Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Cristian Hatu, coordonatorul studiului, arată că un exemplu de bune practici în educaţie e cel al Poloniei care a început acum 10 ani un proces de reformă în sistemul de învăţământ.

„Rezultatul a fost propulsarea de pe locul 29 la testele PISA (evaluare internaţională standardizată a elevilor), în 2003, pe locul 23, în 2006. Pentru mulţi analişti nu e o surpriză că această ţară a trecut cu bine de criza economică", a spus Hatu.

România ar trebui să treacă şi ea la regândirea fundamentală a procesului educativ, proces care trebuie să depăşească stadiul interminabilelor discuţii din spaţiul politic pe tema legislaţiei, se arată în cercetare.

Mulţi copii nu înţeleg nimic

Actuala programă şcolară, ca şi manualele dealtfel, sunt foarte încărcate, iar mulţi elevi nu reuşesc să înţeleagă ce li se predă.  „Peste 80% din elevi pricep mai puţin de 20% din lecţii.  Aceasta înseamnă că foarte mulţi sunt complet absenţi la ore. Chiar dacă participă nu înţeleg nimic", a declarat Boris Singer, directorul editurii Singer.

Programa şcolară ar trebui să urmărească formarea acelor abilităţi utile elevilor atunci când vor ajunge pe piaţa muncii. Mediul privat ar putea furniza parţial expertiza în formarea acestor competenţe (de comunicare, antreprenoriale, civice, de gândire critic) care ar ajuta absolventul să devină un angajat mai bun.

Eşecul nenumăratelor reforme din educaţie a fost cauzat şi de  faptul că schimbarea miniştrilor numiţi de obicei politic a fost însoţită adeseori de înlocuiri în conducerea ministerului şi a instituţiilor din subordine.

Cauzele eşecului

Studiul arată că mulţi profesori au rămas anchilozaţi în metode vechi de predare ceea ce face învăţământul neatractiv şi foarte puţin eficient. Cei care ar trebui să furnizeze cadrelor didactice pregătirea permanentă, în speţă profesorii de specialitate din facultăţi şi ministerul, au la rândul lor un nivel foarte scăzut al serviciilor.

Profesorii înşişi au semnalat de nenumărate ori cât de nepotrivite sunt aceste cursuri pentru nevoile de la clasă, dar au continuat să le urmeze deoarece sunt obligaţi să strângă 90 de credite în 5 ani pentru a putea avansa profesional, se mai arată în studiu.