Românii învaţă despre problemele globale

Liceenii vor participa la un proiect internaţional de educaţie pentru dezvoltare. Asociaţia „Agenda 21“ a lansat pe 11 martie, la nivel naţional, proiectul „Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.“

Educaţia pentru dezvoltare se înscrie în obligaţiile pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta se referă la un proces de învăţare activ, bazat pe valorile solidarităţii, egalităţii, includerii şi cooperării, menit să crească implicarea cetăţenilor în acţiuni de promovare a justiţiei sociale.

Scopul proiectului este implicarea tinerilor şi a cadrelor didactice în elaborarea unor programe de educaţie pentru dezvoltare, care vor viza teme precum eradicarea sărăciei, buna guvernare şi respectarea drepturilor omului. Tinerii vor fi puşi în situaţia de a reflecta la principalele cauze ale HIV/SIDA, discriminării, inegalităţii de şanse, sărăciei, schimbărilor climatice şi vor încerca să identifice soluţii.

11 licee implicate

Proiectul se întinde pe 30 de luni şi implică liceenii şi studenţii din România, Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Republica Africa de Sud, Mozambic, Tanzania şi Lesoto. La nivel naţional din proiect vor face parte 11 licee (10 din municipiul Bucureşti şi unul din judeţul Ilfov), Ministerul Educaţiei, Inspectoratele Şcolare din Bucureşti şi Ilfov, Primăria Capitalei şi cele şase primării de sector, Societatea Română de Radiodifuziune, precum şi Consiliul Municipal al Elevilor.

„Proiectul are două mari componente", spune Nina Cugler, preşedinte executiv al asociaţiei „Asistenţă şi programe pentru dezvoltare durabilă - Agenda 21". „Pe de o parte, 22 de cadre didactice de la cele 11 licee vor fi beneficiarele unor cursuri de formare. Este vorba despre profesori din două arii curriculare care au cea mai mare deschidere către abordarea problematicii educaţiei pentru dezvoltare: prima ţine de om şi societate (istoria, economia politică, filosofia, etica, logica, religia, psihologia, sociologia), iar a doua ţine de matematică şi ştiinţe (fizica, biologia, chimia şi alte discipline adiacente)." Profesorii care vor fi urmat cursul de educaţie pentru dezvoltare vor deveni la rândul lor formatori pentru alţi patru profesori din fiecare liceu, astfel că, la final, în fiecare liceu vor fi câte şase profesori care vor aplica programul. Cea de-a doua componentă este cea a tinerilor. „Elevii vor fi şi ei instruiţi şi vor elabora proiecte care să abordeze această tematică. Paleta proiectelor pe care le pot propune este spectaculos de largă", spune Cugler.

Ţinta e programa şcolară

Dincolo de această formare „în cascadă", se doreşte ca, la sfârşitul celor 30 de luni de proiect să se elaboreze un curriculum naţional, pe baza rezultatelor şi a experienţei obţinute, astfel încât cursurile de educaţie pentru dezvoltare să fie introduse în programa şcolară.

„Proiectul nu prevede asta, dar dacă produsul nostru este bun, noi acolo ţintim." „Agenda 21" lucrează deja în acest sens cu Eugen Stoica, inspector general pentru ştiinţe socio-umane, şi cu Angela Teşileanu, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, secretar ştiinţific al Comisiei naţionale pentru curriculum. „Cu aceşti doi oameni de bază în spate e posibil să ajungem peste 30 de luni ca produsul nostru să fie introdus cel puţin la nivelul ariei curriculare la dispoziţia şcolii."

În cadrul proiectului, pe lângă acţiunile locale, vor avea loc şi o serie de acţiuni internaţionale printre care se numără „Jocurile Olimpice pe tema Drepturilor Omului" şi proiecte bilaterale dezvoltate între România, Bulgaria, Italia şi Republica Africa de Sud.

Proiectul este coordonat de organizaţia Open Education Centre din Bulgaria, în parteneriat cu asociaţia „Asistenţă şi programe pentru dezvoltare durabilă - Agenda 21" din România, Carrefoure Europeo Emilia din Italia şi HIVSports din Marea Britanie. Universitatea din Fort Hare, Republica Africa de Sud, este asociat în proiect. Cofinanţarea este acordată de Comisia Europeană prin linia de finanţare: Actori non-statali şi autorităţi locale în dezvoltare.

Ce învaţă tinerii din program

Temele abordate în cadrul proiectului „Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice din licee în programe şi proiecte de educaţie pentru dezvoltare" vor accentua faptul că sărăcia nu e echivalentă doar cu lipsa banilor, ci şi cu lipsa accesului oamenilor la hrană, educaţie, servicii de sănătate, locuri de muncă, decizie politică şi infrastructură. Se va avea în vedere strânsa legătură între sărăcie, sistemele de guvernare fragile sau nedemocratice şi creşterea riscurilor de securitate. Dezvoltarea fără garantarea drepturilor omului nu e posibilă. 

La proiect vor lua parte 1.200 de elevi, între 15 şi 18 ani