Olimpici români învaţă printre ruine

Cei 1.000 de elevi ai Colegiului Naţional „Ion Maiorescu“ din Giurgiu urmează cursurile de mai bine de trei ani în fostul internat, în săli de clasă a căror suprafaţă este de 35 de metri pătraţi. Un milion de euro îi desparte pe liceenii de la Colegiul Naţional „Ion Maiorescu“ de condiţiile normale de a învăţa. În timp ce autorităţile i-au uitat complet, elevii nu se opresc să facă performanţă.

E mijlocul săptămânii, trecut de ora 13.30, iar o parte din elevi se pregătesc să plece acasă. Au terminat cursurile. Pentru alţii însă abia începe o nouă zi de şcoală. Urcăm cele două trepte de la intrare, dar un foşnit ne face să ne ridicăm privirea. Ne oprim un moment. Erau drapelele, care tronau deasupra intrării în şcoală şi fluturau în vânt. În dreapta acestora, mult mai vizibil, atârna un afiş, pe care scria cu litere de-o schioapă: "Vrem o şcoală, nu palat. Vrem liceu, nu internat!". Intrarea îngustă în fostul internat, acum sediul Colegiului Naţional „Ion Maiorescu" din Giurgiu, dă într-un hol la fel de puţin spaţios, înţesat ochi de copii. De aici se ajunge în biroul directorului şi la contabilitate.

Vezi pe forbes.ro o galerie foto cu şantierul de la Colegiul Ion Maiorescu din Giurgiu

Interiorul fostului liceu "găzduieşte" acum doar molozul

Elevii nu au unde altundeva să aştepte intrarea în clase. Din lipsă de spaţiu, folosesc inclusiv scaunele destinate musafirilor, aflate la intrarea în biroul directorului. Dar nu sunt trişti: ­s-au obişnuit cu această situaţie. Mulţi dintre ei doar de aceste condiţii au avut parte de când se află la liceu.

De trei ani, mai exact din anul 2008, Colegiul Naţional „Ion Maiorescu", o clădire de patrimoniu, fondată în urmă cu 142 de ani de Carol I se află în proces de consolidare şi renovare. Lucrările ar fi trebuit să se termine anul trecut, iar elevii să înveţe, din nou, în clădirea-emblemă a oraşului. Din lipsă de fonduri, lucrurile au fost sistate, iar clădirea de patrimoniu se află într-o stare jalnică. Din cele trei corpuri de clădire, doar unul este parţial finalizat.

Cei aproape 1.000 de elevi învaţă de trei ani în fostul internat

În celelalte două zac grămezile de moloz. În lipsa banilor necesari continuării lucrărilor, gropile de peste un metru săpate pentru consolidarea fundaţiei în urmă cu aproape un an se află în acelaşi stadiu. "Este clădire de patrimoniu şi trebuie respectate nişte norme", ne explică directorul liceului, Ion Baiarac. Până acum au fost realizate lucrări de aproximativ 1,9 milioane de lei, potrivit datelor Primăriei Giurgiu.

Finalizarea proiectului presupune însă fonduri de aproximativ 4 milioane de lei, adică aproximativ un milion de euro. Primăria nu dispune însă de aceste fonduri, iar de la Guvern mai mult nu vin decât vin. În 2009 nu a fost alocat niciun leu, iar în 2010, lucrările au fost oprite în noiembrie, tot din cauza lipsei banilor.

De trei ani, elevii învaţă în internat

În actualele „săli de clasă“, foste camere de internat de 35 de metri pătraţi învaţă 34 de copii

Giurgiuvenii, foşti absolvenţi, dar şi simpli locuitori nu mai cred într-o posibilă alocare a fondurilor guvernamentale pentru finalizarea lucrărilor. De aceea, spun ei, trebuie să încerce să facă pe cont propriu tot ceea ce se poate. Oameni de afaceri locali s-au reunit sub forma unei fundaţii, Asociaţia Pro Maiorescu. În urma unui eveniment organizat acum o săptămână, s-a reuşit strângerea  a aproximativ 200.000 de lei. "Mă leagă multe de locul acela. Am absolvit la «Ion Maiorescu», iar fiica mea este acum elevă acolo. Mi-aş dori ca acea clădire să redevină o emblemă. Din păcate, acum e doar o ruină şi nu puteam rămâne indiferent", ne-a declarat Nicolae Florian, om de afaceri local.

De trei ani, cele câteva sute de elevi ale Colegiului Naţional „Ion Maiorescu" învaţă în fostul internat, ale cărui camere au fost transformate în săli de clasă. Este impropriu spus săli de clasă. Suprafeţele de maximum 37 de metri pătraţi, care iniţial au fost proiectate pentru 6-8 paturi (copii), "găzduiesc" astăzi nu mai puţin de 34 de elevi. Stau trei în bancă, primesc lumină printr-un singur geam, iar iarna se încălzesc de la un singur calorifer. „Nici nu e nevoie de mai multe", spune amuzat un elev. Acum, că au venit căldurile şi se încălzesc numai pentru că respiră fiecare, regretă frigurile de astă-iarnă.

Olimpici pe bandă rulantă

De Colegiul Naţional „Ion Maiorescu" s-a tot auzit în ultima vreme. „De bine, din fericire", ţine să puncteze un cadru didactic. Cea mai bună şcoală din oraş a dat de-a lungul timpului olimpici pe bandă rulantă. „Au de respectat o tradiţie", spune directorul colegiului, Ion Baiarac.

Aici au absolvit criticul literar Tudor Vianu, matematicianul Dan Barbilian, poetul Petre Ghelmez, dar şi academicianul Nicolae Cartojan. Dar nici generaţiile din anii 2000 nu sunt de neglijat. Numai în 2011, Colegiul Naţional „Ion Maiorescu" a dat trei premii întâi la olimpiadele naţionale de economie, germană şi matematică. Tot un elev de aici a câştigat în 2011 premiul special la un concurs internaţional de chimie.

Oana Simona Coman (foto stânga), elevă în clasa a Xll-a, este doar unul dintre olimpicii de la „Maiorescu". De doi ani încoace, ea este „abonată" la locul întâi pe ţară, la olimpiada de economie. Este fericită că a reuşit şi în acest an să iasă prima pe ţară şi se pregăteşte mai mult pentru admiterea la Academia de Studii Economice, în Bucureşti. Este un caz fericit, ţine ea să ne precizeze. Învaţă în clădirea nouă, destinată celor câtorva laboratoare şcolare, aflată în ­curtea comună. Gradul de promovabilitate la Bac este la Colegiul Naţional „Ion Maiorescu" de 100 %.

"Este al doilea an consecutiv când obţin locul I pe ţară la olimpiada de  economie."
Oana Simona Coman
olimpic economie

Bugetul local nu poate susţine investiţia

Contactaţi, reprezentanţii Primăriei Giurgiu au declarat că bugetul local nu poate susţine o investiţie de asemenea anvergură „în paralel cu derularea tuturor celorlalte programe de dezvoltare urbană". „În 2011 au fost iniţiate demersuri la minister pentru alocarea sumei de 1.200.000 de lei necesară finalizării primului corp de clădire, pentru mutarea claselor care învaţă acum în fostul internat, în clădirea liceului, odată cu începerea următorului an şcolar", ne-a precizat Elsa Joantă, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Potrivit acesteia, suma totală primită până acum se ridică la 1,9 milioane de lei din cei 5,7 milioane de lei, cât reprezintă valoarea totală iniţială a lucrărilor de construcţii.

Clădirea de patrimoniu a fost fondată în urmă cu 142 de ani de Regele Carol I

Clădirea de patrimoniu în care a funcţionat până acum trei ani Colegiul Naţional „Ion Maiorescu" a fost fondată în urmă cu 142 de ani de Carol I (vezi facsimil). I-au trecut pragul, de-a lungul vremii, personalităţi precum Tudor Vianu, Petre Ghelmez, Dan Barbilian sau Nicolae Cartojan. A „supravieţuit" unor cutremure mari şi avea nevoie de consolidare, susţin autorităţile locale. Are o suprafaţă construită totală de 1.455 de metri pătraţi, dispusă pe două niveluri, parter şi un etaj. Are 24 de săli de clasă, cinci grupuri sociale, două laboratoare şi alte câteva încăperi auxiliare.

Statut cu „greutate"

Statutul de clădire de patrimoniu este un motiv de mândrie, dar a cauzat mai ales în ultimii trei ani şi mult disconfort. Întrucât trebuie respectată arhitectura iniţială, lucrările nu pot fi realizate oricum. Trebuie folosite anumite tipuri de material, în general mai scumpe decât cele uzuale, şi trebuie urmărit întocmai planul specialistului. Nu este admisă nicio abatere de la acesta, iar derogările se fac doar în situaţii excepţionale. „Orice intervenţie asupra unui monument istoric se face de către personal autorizat de către Ministerul Culturii. Toată documentaţia trebuie avizată de acesta", ne-a confirmat Hegedus Csilla, consilierul personal pe probleme de patrimoniu al ministrului Culturii. Acesta este de altfel şi unul dintre motivele pentru care, susţine conducerea şcolii, costurile lucrărilor de restaurare sunt atât de ridicate.

Planul iniţial prevedea, spre exemplu, spune directorul colegiului, ca geamurile ce ar urma să fie montate să fie din lemn stratificat. „Am obţinut însă o derogare şi vom monta geam termopan normal. Este mult mai ieftin", a precizat directorul colegiului, Ion Baiarac. „Şantierul" de la „Ion Maiorescu" a fost deschis oficial, potrivit datelor Primăriei Giurgiu, la sfârşitul anului 2007.

Autorităţile au realizat din 2003 o expertiză, în baza căreia Inspectoratul Şcolar Giurgiu a comandat şi a realizat, în 2006, un proiect de reabilitare şi consolidare a uneia dintre aripi. S-a omis că e clădire de patrimoniu, iar proiectul a fost refăcut pentru întreaga clădire în 2007 cu fonduri de la minister. Nu se cunosc costurile realizării primului proiect de reabilitare, iar reprezentaţii Inspectoratului Şcolar Giugiu şi cei ai firmei locale de construcţii, Consig nu au putut fi contactaţi.

Un prim proiect de reabilitare a fost ratat, în 2006

1 milion de euro. Aceasta este valoarea fondurilor necesare pentru continuarea lucrărilor de consolidare.

Documentul care atestă „naşterea“  Colegiului în urmă cu 142 de ani