Adevarul.ro

Constatarea apare într‑un sondaj realizat de Fundaţia Soros potrivit căruia patru elevi din zece cred că se trăia mai bine în Epoca de Aur. Potrivit experţilor, nostalgia tinerilor se hrăneşte din întâmplările prezentului şi din amintirile depănate de părinţi şi profesori.

Concluziile studiului realizat de Fundaţia Soros nu pot fi decât îngrijorătoare, mai ales că de la căderea comunismului au trecut deja două decenii, iar liceenii  Potrivit cercetării, comunismul este văzut într-o manieră idealizată de 38% din elevii de clasele VIII-XII. Ei susţin că dictatura comunistă a fost mai bună decât perioada contemporană. Studiul „Implicarea civică şi politică a tinerilor" furnizează şi explicaţii pentru această mentalitate.

Jumătate dintre adolescenţi cred că pentru părinţii lor perioada actuală este mai rea sau mult mai rea decât cea comunistă. Tendinţa de revalorizare a „Epocii de Aur" e confirmată şi prin alte sondaje recente. Un studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie din vara anului trecut arăta de pildă că 45% din români regretă căderea comunismului.

„Cu cât adolescenţii înaintează în vârstă, cu atât sunt mai convinşi că în comunism se trăia mai bine. Le-am putea numi frustrări de natură socio-economică care îi fac să idealizeze perioada respectivă. Spre exemplu, dacă vin din familii sărace, aproximativ 54% răspund că perioada comunistă a fost mai bună decât cea contemporană. Dacă sunt din mediul rural -  41% spun că perioada comunistă a fost mai bună decât cea de acum. În plus, cei care provin din familii cu studii sub-medie sau medii au mai multe şanse să spună despre comunism că a fost o perioadă mai bună", spune sociologul Andrei Gheorghiţă, co-autor al studiului Soros.

Cât se vorbeşte în şcoală despre comunism?

Surprinzător, mai mult de 26% din adolescenţii intervievaţi declară că nu au abordat niciodată subiectul în şcoală. Asta deşi, pe lângă opţionalul de istorie a comunismului pentru clasele a XI-a şi a XII-a, există informaţii despre comunism în manualele de istorie din clasele a VII-a, a VIII-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a.
Când vine vorba despre profesorul de istorie, acesta este perceput în aproximativ 41% din cazuri ca fiind un nostalgic al regimului comunist. Eugen Palade, expert educaţie la Centrul Educaţia 2000+, crede că explicaţia vine din faptul că manualele de bază oferă foarte puţină informaţie despre comunism, iar investiţia în formarea profesorilor este minimă.

Palade susţine că transformarea opţionalului de istorie a comunismului în curs obligatoriu nu i-ar ajuta pe elevi să aibă o atitudine realistă. „Cu resursa umană stăm cel mai rău. Majoritatea celor care predau acum istoria sunt aceiaşi care o predau şi înainte de '89, trebuie să înţelegem că nu au avut nici timpul şi nici resursele de a se clarifica conceptual, ideologic. Ei nu trebuie condamnaţi, cred că ceea ce ar trebui să facem este să-i ajutăm să înţeleagă care este cu adevărat rostul predării acestei perioade".

Profesorul postdecembrist

Dănuţ Solcanu predă istoria la Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu" din Buzău şi este îndrumător pentru elevii săi, care participă la concursul anual de istorie „Eustory". „Este o problemă dacă avem un procent atât de mare al celor care spun că era mai bine în comunism. Nu aş zice că avem un «adversar» în părinţi. Cred că marea problemă este perioada de după comunism, fiindcă nostalgicii puri ai comunismului sunt relativ puţin numeroşi. Cei care creează aura aceasta în jurul comunismului judecă întotdeauna prin raportarea la prezent". Mihai Manea, inspector de specialitate şi reprezentant al Asociaţiei Profesorilor de Istorie, susţine că „marea problemă este ce facem cu profesorul de istorie care în faţa unei clase se confruntă cu o atitudine nostalgică, ce vine din familie".

Profesorii de istorie spun că manualul nu e actualizat şi îşi doresc o culegere de texte, care să-i ajute să le vorbească tinerilor mai bine despre comunism. „Pe partea de imagine, filme, găseşti foarte multe. Am văzut cu copiii filmul premiat «4,3,2» şi am discutat foarte mult despre asta", spune Milviuţa Ciauşu. Ea predă istorie în Bucureşti, la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin". Plănuieşte o lecţie deschisă despre comunism, alături de părinţii elevilor. Speră ca împreună, la dezbatere, părinţii, elevii şi dascălii deopotrivă să scape de nostalgii.

"Cu cât adolescenţii înaintează în vârstă, cu atât sunt mai convinşi că în comunism se trăia mai bine.''
Andrei Gheorghiţă
sociolog

"Marea problemă este ce facem cu profesorul de istorie care se confruntă cu o atitudine nostalgică, ce vine din familie.''
Mihai Manea
inspector

Liceenii vor „mai mult comunism" la clasă

Casiana Iamandi, Andreea Mânzăraru şi Sabina Roşca sunt în clasa a VIII-a la Liceul „Alexandru Vlahuţă" din Bucureşti. La dezbatere, în faţa profesorilor de istorie şi a specialiştilor în educaţie, fetele au recunoscut că şi-ar dori mai multă informaţie despre comunism.

„Profesorul nostru este cu adevărat foarte bun, e grozav, doar că perioada comunistă e ultima lecţie în manualul de istorie. Am fost întrebată la un moment dat de o doamnă profesoară dacă în manual ar fi trebuit să pună mai întâi comunismul şi mai apoi geto-dacii. Părerea mea: da. Mie mi-au plăcut geto-dacii, dar erau multe lucruri inutile şi se lungeau săptămâni întregi degeaba. Noi nu ne vom mai întoarce la geto-daci, în timp ce comunismul încă există, de pildă în Coreea", spune Andreea Mânzăraru. Cosmina spune că „asta e marea problemă".

Sabina Roşca (stânga), Casiana Iamandi şi Andreea Mânzăraru, eleve de clasa a VIII-a, sunt avide de informaţii  Foto: Marian Iliescu

 „Până acum nu s-a spus mai nimic despre comunism la şcoală, iar perioada a avut o mare importanţă. Bineînţeles că am auzit despre el, nu am auzit chestii bune însă". Sabina recunoaşte că acasă pendulează între opinia tatălui şi a mamei despre comunism. Cei doi au crescut în familii diferite, din punct de vedere al statutului social.

„Sunt influenţată în primul rând de mama, fiindcă am auzit numai lucruri rele despre comunism, tind să cred ce zice ea, plus că şi bunica şi bunicul, din partea tatălui, chiar dacă au avut poziţii bune în acea perioadă, tot zic că unii oameni erau răi, că era corupţie. Bunicul chiar spune că a avut o viaţă grea când era ca mine, fiindcă îl puneau la muncă. Tata, copil fiind atunci, era într-o lume fără probleme, în grija părinţilor lui, şi nu putea să-şi formeze o opinie ca lumea", spune Sabina Roşca.