Etnobotanicele, biletul mortal către popularitate

Tinerii au acces uşor la drogurile legale, care încă se mai găsesc lângă şcoală sau în magazinele de haine. Preţul nu reprezintă nici el un impediment. Părinţii şi profesorii ignoră şi tolerează consumul de etnobotanice în rândul tinerilor, arată datele strânse în urma unui focus-grup.

Tinerii, părinţii şi chiar profesorii par să ignore informaţiile despre efectele dezastruoase ale drogurilor aşa-zis legale şi tolerează un fenomen echivalent cu distrugerea sănătăţii celui care consumă, arată datele strânse de Organizaţia Salvaţi Copiii în urma unor discuţii cu elevii din şcolile din Bucureşti.

Mai grav este că tinerii percep consumul de etnobotanice ca un bilet de intrare în cercul elevilor populari din şcoală. Concluziile cercetării calitative arată că elevii din liceele de cartier, fără posibilităţi materiale, apelează la etnobotanice, iar cei înstăriţi au trecut deja la marijuana. Tinerii consideră că alcoolul este demodat, în schimb, drogurile legale sunt „sufletul petrecerilor".

„După prima ţigară am fost mai vesel şi toată lumea vorbea cu mine. Mi-am făcut mai mulţi prieteni, mergem la aceleaşi petreceri şi ne simţim bine. Toată lumea consumă şi nimeni dintre cei pe care îi ştiu eu nu a păţit nimic. Din contră, ne simţim bine şi ne cumpărăm împreună etnobotanice", povesteşte un elev în clasa a X-a dintr‑un liceu din Capitală. Chiar dacă, în unele oraşe, magazinele de etnobotanice au fost interzise, tinerii pot apela uşor la magazinele de pe internet, care au pagini pe toate reţelele de socializare şi livrează produsele chiar şi la domiciliu.

„La toate petrecerile se consumă, de exemplu la Revelion. Pe 1-2 ianuarie nu se mai ridicau din pat. Nu s-ar opri din consumat. Consideră că este «cool». Au impresia că, dacă nu consumă, nu se mai pot distra, alcoolul este demodat", povesteşte o elevă în clasa a XI-a.

Ca soluţie pentru stoparea comercializării etnobotanicelor chiar şi pe internet, Organizaţia Salvaţi Copiii România a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii  (ANCOM) să blocheze accesul la site-urile care promovează şi comercializează plante/substanţe cu conţinut halucinogen.

De la joacă la deces

Ina Lolescu, coordonatorul Centrului de Voluntari Salvaţi Copiii România, arată că tinerii sunt tentaţi de „iluzii", deoarece etnobotanicele sunt ieftine şi uşor de procurat. Mai mult, consumatorii sunt văzuţi ca fiind la modă, iar colegii lor încearcă şi ei substanţele pentru a se integra în grup.

„Mulţi dintre distribuitori sunt din rândul tinerilor, colegi ai lor care, pentru a reuşi să-şi procure substanţele, le vând prietenilor. Reclamele la aceste produse sunt foarte atractive; peste tot se pune accent pe faptul că produc veselie şi relaxare, iar imaginile sunt cu tineri bucuroşi", arată Ina Lolescu. Mai mult, lipsa de informare îi face pe tineri să creadă că aceste substanţe sunt o joacă, necunoscând riscurile la care sunt expuşi.

 „Producătorii vor da şi în continuare dovadă de creativitate şi vor crea şi alte combinaţii ce nu se vor găsi pe listele interzise. Ce trebuie făcut este ca toate substanţele cu efecte halucinogene şi cu consecinţe grave asupra psihicului şi fizicului (menţionate) să fie interzise", arată Ina Lolescu.

Şcoala, depăşită de droguri

Şcoala nu oferă destule informaţii despre riscurile consumului de droguri: „Unii profesori neagă faptul că un astfel de fenomen se întâmplă în şcoala lor. Au fost elevi care ne-au mărturisit că în şcoală este oarecum tolerat consumul, pentru că adulţii nu ştiu ce trebuie să facă".

Efectele substanţelor halucinogene sunt însă devastatoare atât pentru fizicul tinerilor, cât şi pentru psihic.  Senzaţiile de greaţă, vărsăturile, dilatarea pupilelor, tremurul, durerile musculare, insomniile, iluziile, halucinaţiile sunt doar câteva dintre„visele" provocate de etnobotanice.

„După consum, tinerii au stări agresive, gânduri de sinucidere, iar paranoia şi halucinaţiile îi împing de multe ori la acţiuni necugetate, cu repercusiuni grave. Sunt copii care au abandonat şcoala, care au intrat în reţele de „traficanţi" ori care au căpătat afecţiuni grave. Sunt şi tineri care au murit", adaugă Ina Lolescu.

Sport, nu droguri

Tentaţiile pot fi înlocuite de activităţile specifice vârstei, cu sportul, muzica, cu o informare corectă şi o comunicare bună cu familia. De asemenea, Ina Lolescu arată că o metodă eficientă de educare este cea de la egal la egal, metodă pusă în practică de voluntarii organizaţiei Salvaţi Copiii, care merg din clasă în clasă pentru a‑i informa pe colegii lor despre riscurile drogurilor.

„Când informaţia vine din partea unui coleg, tinerii sunt mult mai perceptivi, cooperanţi şi deschişi. De asemenea, lucrul cu părinţii şi profesorii este foarte important. Implicarea lor în diverse sesiuni de informare şi conştientizare a posibilităţilor de stoparea a fenomenului sunt foarte importante", arată Ina Lolescu.

Primăria Sectorului 2 a Capitalei a pus bazele unui sistem de monitorizare a consumatorilor de etnobotanice care se aprovizionează de la magazinele de pe raza sectorului. Poliţia locală îi legitimează pe consumatori şi îi introduc într-o listă. Lista cuprinde deja 200 de persoane, printre care şi 11 minori ai căror părinţi au fost avertizaţi.

România, pe locul patru la consumul de droguri în UE

Ţara noastră a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană la consumul de plante etnobotanice, după Anglia, Germania şi Olanda, potrivit datelor deţinute de CIADO. Mai mult, un studiu realizat de aceeaşi organizaţie arată că 55% din tinerii între 16 şi 30 de ani au consumat etnobotanice, majoritatea încercând substanţele halucinogene de mai multe ori. 60% au declarat că prietenii sau colegii lor consumă etnobotanice, iar un procent mai mare consideră că închiderea magazinelor de „vise" nu va rezolva problema consumului, ei cumpărându-şi substanţele mai mult de pe internet.

81% din cei chestionaţi n-au auzit de campanii de prevenire şi informare asupra consumului de etnobotanice desfăşurate în şcoli, licee sau în locuri publice, deşi cei mai mulţi consideră necesare aceste programe. Studiul a fost efectuat, în luna decembrie 2010, pe un eşantion de 1.700 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.

"Pe 1-2 ianuarie nu se mai ridicau din pat. Nu s-ar opri din consumat. Consideră că este cool. "
M.A.
elevă

"După consum, tinerii au stări agresive, gânduri de sinucidere, iar paranoia şi halucinaţiile îi împing la acţiuni necugetate.  "
Ina Lolescu
coordonator voluntari

Autorităţile fac paşi timizi către interzicere

Magazinele de „vise“ rezistă, în ciuda eforturilor depuse de autorităţi   Foto: Lucian Muntean

Guvernul a aprobat săptămâna trecută un plan de acţiune împotriva comercializării şi consumului de etnobotanice. Ministerul Administraţiei şi Internelor, cel al Sănătăţii, al Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii trebuie să emită câte un ordin cu măsuri ferme pentru combaterea consumului de droguri uşoare. Premierul Emil Boc a declarat că prefecţii vor fi obligaţi să raporteze lunar ce măsuri au luat pentru a ţine acest fenomen sub control.

Premierul a cerut „toleranţă zero" în strategia de combatere a vânzării de droguri. În paralel, Guvernul lucrează la elaborarea unei legi, după modelul adoptat de Polonia, care să interzică substanţele ce pot intra sub incidenţa etnobotanicelor.

„Sunt conştient că el nu poate fi eliminat peste noapte, sunt conştient că nu vom ajunge la eradicarea completă a acestui fenomen, pentru că, din nefericire, ceea ce specialiştii mi-au spus este că posibilitatea de multiplicare a acestor etnobotanice este nelimitată, pot să existe combinaţii nelimitate şi este foarte greu să găsească o formulă prin care toate aceste substanţe să poată fi încadrate undeva", a declarat premierul Emil Boc, după şedinţa de guvern.

O altă iniţiativă legislativă vine din partea a 67 de deputaţi PDL, UDMR şi ai minorităţilor. Proiectul se referă la interzicerea utilizării plantelor, substanţelor, preparatelor stupefiante, halucinogene, psihotrope în alte scopuri decât cele pentru care îşi dovedesc utilitatea practică. Documentul urmează să fie dezbătut în Parlament.

CIADO rupe „prietenia" cu statul

Nemulţumiţi de întârzierea unei legi care să interzică etnobotanicele, reprezentanţii Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) au hotărât să înceteze parteneriatul cu statul.
„Autorităţile n-au încercat să găsească soluţii.

Au considerat că interzicerea unor substanţe soluţionează problema etnobotanicelor. Deja fenomenul este de o amploare naţională. Faptul că statul nu a intervenit din timp a lăsat impresia că aceste droguri sunt o joacă pentru copii şi că nu au efecte devastatoare", susţine Gigel Lazăr, preşedintele CIADO.

El mai arată că legea trebuie să fie completată de programe şi proiecte pentru prevenirea consumului de droguri.

„Nu există droguri uşoare sau grele"

„Când un tânăr consumă droguri, toată familia ajunge să sufere. Nu există droguri uşoare sau droguri grele. Este ca şi cum am zice că o femeie este mai mult sau mai puţin gravidă. Ori este, ori nu este? Tinerii pot ajunge de la autoizolare la dependenţă şi, din păcate, chiar la decese", adaugă Gigel Lazăr.

Preşedintele CIADO acuză statul că nu a demarat nicio campanie de prevenire şi combatere a consumului de substanţe halucinogene.

„Agenţia Naţională Antidrog, din cauza lipsei de finanţare şi a lipsei personalităţii juridice, nu a avut niciun proiect sau program naţional. Ministerul Sănătăţii ar trebui să adopte practica europeană şi să aloce între 15 şi 30% din taxa pe viciu  campaniilor de prevenire şi combatere a traficului şi consumului de droguri, şi nu să plătească studii de fezabilitate pentru spitale ce nu vor mai fi niciodată construite", a declarat preşedintele executiv al CIADO.

"Când un tânăr consumă droguri, toată familia ajunge să sufere. Nu există droguri uşoare sau droguri grele. "
Gigel Lazăr
preşedinte CIADO