Elevilor de la sate li se iroseşte şansa la educaţie

Diferenţele dintre rural şi urban în ceea ce priveşte accesul copiilor la educaţie sunt încă mari, arată Raportul Naţional asupra Stării Sistemului de Învăţământ pe anul 2009-2010. Documentul realizat de Ministerul Educaţiei ar trebui prezentat în Parlament, însă momentul este amânat. 

Raportul asupra Stării Sistemului de Învăţământ ar trebui publicat, potrivit legii, la sfârşitul fiecărui an şcolar. Este vorba despre un document care conţine cifre şi comparaţii faţă de anii precedenţi în ceea ce priveşte numărul profesorilor, al elevilor şi studenţilor angajaţi în procesul de educaţie publică; rate ale abandonului şcolar, procentaje ale inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii. Raportul este realizat cu ajutorul datelor Institutului Naţional de Statistică.

Mai puţini profesori şi elevi

Cauză directă a crizei economice - faţă de anul trecut, numărul bugetarilor care lucrează în educaţie a scăzut cu 2,3%. Avem 268.679 de educatori şi profesori în sistem, adică  aproape 70% din numărul total. De câţi elevi se ocupă un profesor în 2009-2010? Raportul elevi per profesor nu s-a schimbat în ultimul an - 17 elevi la un cadru didactic în învăţământul primar şi 11 elevi la un profesor, în gimnaziu.  În universităţi, raportul a ajuns la 25 la un profesor.

La clasele primare, numărul  elevilor din anul şcolar 2009-2010 a scăzut cu 13.500 faţă de anul anterior. Acelaşi trend, dar mai accentuat, se observă la gimnaziu, unde numărul de elevi a scăzut cu 19.200 faţă de 2008-2009. Este de aşteptat ca trendul descendent să se menţină - teorie confirmată de prognozele demografice - subliniază autorii raportului. 

„Pierdem capital uman de calitate"

În schimb, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii a mărit numărul liceenilor. Cu toate acestea, diferenţa între numărul elevilor din oraşe înscrişi la liceu şi a celor care locuiesc la sate este foarte mare - cu peste 30% mai puţin în rural decât în urban. unul din cinci tineri din mediul rural nu accede la învăţământul secundar superior, arată documentul. Diferenţe asemănătoare, dar nu atât de mari se regăsesc şi la facultate.

Tincuţa Baltag, director  al Fundaţiei Dinu Patriciu, susţine că acestea sunt cele mai îngrijorătoare cifre ale raportului: „Sistemul educaţional românesc este inechitabil: copiii născuţi la sat nu au aceleaşi şanse de a absolvi cu succes măcar învăţământul obligatoriu precum copiii născuţi la oraş. Ar trebui ca rezolvarea acestui dezechilibru să se afle pe lista de priorităţi a Ministerului, dar şi a societăţii civile pentru că altfel riscăm să irosim capital uman de foarte bună calitate". Organizaţia pe care o conduce Baltag a reclamat la începutul lunii aprilie Ministerul Educaţiei, care refuza să facă public acest raport, deşi legea o cere şi, în plus, este vorba de o informaţie de interes public.

Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, potrivit noilor reglementări, ar putea fi o minimă soluţie pentru problema abandonului şcolar, susţine Eugen Palade, expert la organizaţia Centrul Educaţia 2000+. „S-ar mai câştiga un an în plus. Ceea ce trebuie să se consolideze este relaţia cu comunitatea, s-ar putea găsi soluţii de la Primărie, de la alte autorităţi, dar şi alte instituţii cu impact moral, Biserica, care are şi resurse financiare, spre exemplu". Tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani continuă să se confrunte cu cele mai mari dificultăţi de inserţie profesională.

Probleme pe piaţa muncii

Rata şomajului în rândul absolvenţilor de studii superioare a crescut cu 3% în comparaţie cu anul precedent, atingând 20%.„Responsabile pentru această situaţie sunt atât criza economică, cât şi sistemul educaţional care nu îi pregăteşte cu adevărat pentru piaţa muncii.  Soluţia ar fi o mai bună colaborare între universităţi şi corporaţii. Programele de intership sau voluntariat ajută mult în pregatirea reală a studenţilor", explică Tincuţa Baltag. Ştefan Vlaston, de la EDU CER, crede că evaluarea este oricum superficială: „Ar trebui să ştim câţi absolvenţi intră pe piaţa muncii după 8-12 luni de la absolvire, dar şi care este salariul mediu, dacă sunt mulţumiţi de educaţia primită în facultăţile studiate, în licee".

"Sistemul educaţional românesc este inechitabil: copiii născuţi la sat nu au aceleaşi şanse de a absolvi cu succes măcar învăţământul obligatoriu precum copiii născuţi la oraş.''
Tincuţa Baltag
Director Fundaţia „Dinu Patriciu"

Amânat în Parlament

Şedinţa comună a comisiilor pentru învăţământ din Camera Deputaţilor şi Senat, în care urma să fie discutat raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ în 2010, a fost suspendată acum două săptămâni pentru că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu a venit. Parlamentarii au reprogramat astăzi întâlnirea. Deputat PDL şi vicepreşedinte al Comisiei, Cătălin Croitoru declară că Funeriu se consideră "mai presus de lege", refuzând să discute cu parlamentarii. „Nu mă interesează acest raport pentru că nu am încredere în el, având în vedere că vine de la minister. Eu mă uit după cifrele Comisiei Europene, care sunt groaznice, acesta este efectul bătăii de joc. Iar bătaia de joc în educaţie înseamnă trădare de patrie".