Cum poţi să denunţi discriminarea din liceu

Nu este uşor să dovedeşti că ai fost victima unei fapte de discriminare şi să ajuţi la identificarea persoanei care se face vinovată. În primul rând, este nevoie de dovezi. Elevii se confruntă în şcoli cu fenomenul discriminării pe diferite motive: etnie, sex, aspectul fizic, boală sau religie.

Atât copiii, cât şi adulţii, fac diferenţe. Victimele lor evită să se adreseze autorităţilor şi ajung, de cele mai multe ori, să fie consiliate de personal specializat. Trebuie ştiut că dovada unei fapte de discriminare se face cu declaraţii ale victimei, declaraţii de martori, documente şi înregistrări audio sau video, potrivit Minighidului Antidiscriminare, lansat de PSI România şi folosit în campania „Stop Discriminării în Licee" (SDIL).

Instituţia care are drept scop analizarea situaţiilor de acest gen este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care are obligaţia legală de a asigura asistenţă de specialitate victimelor discriminării, în ceea ce priveşte redactarea plângerii. Există, de asemenea, organizaţii neguvernamentale care acordă asistenţă juridică unor cazuri individuale, inclusiv în cazurile de discriminare.

Persoana care se consideră victimă a discriminării poate să aleagă ca modalitate de apărare una din căile de mai jos:

1. Se poate adresa cu o sesizare Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dacă doreşte să obţină sancţionarea făptuitorului pentru contravenţie (cu amendă sau avertisment). Avantaje: obţine sancţionarea administrativă, nu este obligatoriu să aducă toate probele, CNCD trebuie să facă propria investigaţie; obţine o hotărâre din partea unei autorităţi specializate în domeniul discriminării care poate fi folosită mai departe în instanţă.

2. De asemenea, poate depune o acţiune în instanţa civilă pentru despăgubiri, caz în care victima trebuie să aducă ea însăşi toate dovezile care susţin acuzaţia de discriminare. Avantajul este că poate obţine o sumă de bani pentru daune morale. Termenul pentru introducerea unei acţiuni este de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau de la data când persoana putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

3. Victima poate ajunge la o înţelegere cu făptuitorul, caz în care intervine CNCD. Organizaţiile neguvernamentale în domeniu pot, de asemenea, să intervină pe lângă făptuitor.

Cazuri de discriminare în licee

În cadrul campaniei SDIL, la un sondaj „Credeţi că discriminarea de gen există în liceele noastre?", 85,7% dintre repondenţi au răspuns afirmativ. Campania „Stop Discriminării în Licee" a apărut la iniţiativa a doi studenţi de la Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie, din cadrul Universităţii „Petre Andrei" din Iaşi, povesteşte managerul SDIL, Adrian Mardari.

„În liceu, discriminarea apare mai mult în forma de agresiune verbală pe un anumit criteriu. Am fost în aproximativ 15 licee din Iaşi. Un elev mi-a povestit, de exemplu, despre faptul că este hărţuit în fiecare zi de colegii lui, deoarece ei cred că este homosexual, şi îl strigă sub anumite porecle şi fac farse. O elevă dintr-un alt liceu este hărţuită verbal de către colegi, pentru faptul că era supraponderală. Este foarte important de menţionat ca orice elev care este agresat verbal sau discriminat să menţioneze acest lucru în regim de confidenţialitate părinţilor şi conducerii şcolii, pentru că are tot dreptul să o facă", povesteşte Adrian.

Instanţele sancţionează discriminarea

Rahela Ciurescu (12 ani), de etnie rromă, a fost protagonista unui scandal de rasism, după ce profesoara ei a refuzat s-o primească la ore. Curtea de Apel Craiova a decis că Lenuţa Daba din Mehedinţi trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 10.000 de euro familiei. Judecătorii au decis că atitudinea dascălului i-au provocat fetiţei traume morale. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, a declarat că sentinţa instanţei este o premieră în România, având în vedere cuantumul daunei morale.

Grecia a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în 2008, pentru că în 2004 a refuzat să şcolarizeze un grup de copii rromi. Aceştia au fost primiţi anul următor într-o clădire din prefabricate de lângă şcoală, separat de restul elevilor. Instanţa de la Strasbourg a acordat 6.000 de euro daune morale fiecăruia dintre cei 11 părinţi care au depus plângere.