Balet de performanţă realizat în „debara“

Elevii de la Colegiul de Artă „Ion Vidu“ din Timişoara fac balet într-o sală mult prea mică. Tinerii de la singura şcoală de coregrafie din zona de vest fac performanţă într-o sală de câţiva metri pătraţi.

Daniela Andreaş este mama unei fetiţe de clasa a IX-a de la coregrafie. Ea povesteşte cum, de cinci ani, cheltuieşte sute de lei pe lună pentru ca fetiţa ei să-şi îndeplinească visul. „Nu pot să renunţ la visul copilului meu, dar cheltuielile sunt tot mai ridicate, de la zi la zi. Pe lângă echipament, în valoare de câteva sute de euro, mai plătim şi chirie pentru o sală de la Casa Studenţilor. Cheltuim zeci de milioane odată la câteva luni, în timp ce, la şcoală, copilul meu stă înghesuit la ore", a declarat ea.

Clase fragmentate, cursuri până târziu

Sala de nici 30 metri pătraţi găzduieşte aproape 100 de elevi din clasele V-VIII, care studiază coregrafia la Liceul „Ion Vidu". Şeful catedrei de coregrafie, Sorin Bătică, spune că dimensiunile unei săli de profil ar trebui să fie minimum de talia unei scene. „Am avea nevoie de un spaţiu de cel puţin 100 de metri pătraţi. Toamna, când se face orarul îmi ies fire albe. O grupă se formează din 15 elevi. Cum nouă nu ne încap atâţia în sală, pierdem foarte mult timp cu fragmentarea lor în grupe de câte trei. Aşa se face că elevii stau în şcoală până la ore târzii", povesteşte Sorin Bătică.
 
Rezolvarea, amânată de autorităţi

De ani de zile, Inspectoratul Şcolar Timiş respinge soluţiile propuse, pe motiv că nu are finanţare. „De câţiva ani încoace, încercăm să îi convingem pe cei de la inspectorat să facem o sală într-o mansardă deasupra foaierului. Numai studiul de fezabilitate costă însă 10.000 de euro. Se pare că pentru artă nu sunt bani", a declarat Bătică.

Profesorul povesteşte cum, singura şansă a elevilor de a exersa în condiţii normale a fost spulberată de directorul Operei Naţionale din Timişoara. „Până acum câţiva ani, am avut posibilitatea de a ţine cursurile de balet la Operă. Ne-au scos, pe motiv că cei mici (n. n. - elevii de gimnaziu) distrug sala. Am încercat să vorbim cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, însă acesta ne-a trimis la Ministerul Culturii. Am avut promisiuni cum că ne-am putea reîntoarce la Operă, însă nimic nu s-a materializat", povesteşte Bătică.

Inspectorul şcolar general de Timiş, Marin Popescu, spune că problema aparţine comunităţii şi nu instituţiei pe care o are în subordine. „Sunt în cunoştiinţă de cauză în ceea ce priveşte sala de balet, însă nu am ce face deocamdată. La urma urmei, asta nu este problema inspectoratului, ci a comunităţii. Dacă domnul primar nu dă bani, eu nu am de unde să dau", a declarat Popescu.

Acesta spune că a trimis o adresă către minister în vederea obţinerii finanţării pentru mansardarea unei săli deasupra foaierului din şcoală. Inspectorul nu a primit însă niciun răspuns de la executiv.

File din istoria baletului

Sorin Bătică spune că s-au pierdut o seamă de nume de valoare din rândul dascălilor, din cauza condiţiilor. Cei de la Colegiul „Ion Vidu" se pot lăuda cu solişti în toată ţara şi chiar la nivel mondial. „Avem câte două prim-balerine la Bucureşti, Constanţa, dar şi la Opera din Novi-Sad sau din Viena. În plus, angajaţii Operei din Timişoara au studiat, în mare parte, tot la noi", a precizat şeful catedrei de coregrafie.

„Clasa de coregrafie din Timişoara trimite, anual, zeci de elevi, la Olimpiada Naţională, precum şi la concursuri internaţionale", spune cu mândrie dascălul tinerilor balerini.

De stat, dar cu plată

Din lipsa spaţiului, părinţii sunt nevoiţi să dea bani lunar pentru a închiria săli unde tinerii să-şi poată ţine antrenamentele în condiţii mai bune. Fiecare părinte plăteşte în fiecare lună între 50 şi 100 lei pentru sălile de curs.

 Tinerii balerini ar avea nevoie de o sală de cel puţin 100 de metri pătraţi