Student în România, masterand în străinătate

Tinerii români care pleacă la masterat peste hotare duc cu ei tarele sistemului universitar autohton. Reprezentanţii universităţilor străine le recomandă studenţilor din România să-şi schimbe stilul de învăţare.

Puţine lucruri sunt mai provocatoare pentru un masterand român decât trecerea de la sistemul universitar din ţară, bazat în mare parte pe memorarea şi reproducerea conceptelor teoretice, la sistemul occidental orientat spre rezolvarea problemelor practice. Goran Yordanov, reprezentantul Universităţii „Cesar Ritz College" din Elveţia - o instituţie privată de top, care pregăteşte experţi în domeniul ospitalităţii şi al managementului turistic, spune că românii, deşi vin cu o bună pregătire teoretică, au lacune şi sunt nevoiţi de cele mai multe ori să lucreze la dezvoltarea abilităţilor analitice.

„Din ce am observat, studenţii români stăpânesc foarte bine limbile străine, în special limba engleză, la care au un nivel de competenţă ridicat. Pe de altă parte, modul lor de a studia este predominant academic: sunt buni la învăţarea şi reproducerea teoriilor şi conceptelor. Însă noi, la «Cesar Ritz Colleges», abordăm diferit predarea: avem multe proiecte de echipă, prezentări şi clase interactive la care nu participă mai mult de 20 de studenţi. Scopul este să le dezvoltăm capacitatea de a analiza situaţii pe loc, de a lua decizii imediate, un nivel peste cunoştinţele teoretice", explică Yordanov.

Deficienţa constatată în cazul studenţilor proveniţi din România poate fi explicată şi prin faptul că în ţară, continuarea firească a studiilor de licenţă e înscrierea la masterat, ceea ce nu lasă timp studentului să dezvolte o vziune practică pe care ar putea-o dobândi dacă ar lucra o vreme înainte de a-şi continua studiile. În Occident, tinerii au în general câţiva ani de experienţă profesională la activ, înainte de a începe un masterat.

Reprezentantul universităţii îi sfătuieşte pe studenţii români să-şi schimbe abordarea. „Ar trebui să vină aici cu ideea că învaţă să găsească soluţii la probleme din viaţa reală, unde nimic nu e fix, lucru care diferă mult de rezolvarea unor exerciţii din manual. Mediul de afaceri global este, mai ales în acest moment, în căutarea unor oameni care să gândească în afara tiparelor, care pot rezolva probleme fără să aibă prea multă nevoie de îndrumare. Le recomand studenţilor români să pornească la drum cu mintea deschisă, atunci când încep un program de studiu în străinătate." 

Master acasă sau „afară"?

Vlad Bichiş a studiat Dreptul în ţară, dar şi la Roma pentru doi ani, iar acum a aplicat la un masterat în Olanda. „Luând în considerare câmpul global al viitoarei mele activităţi am decis că se cuvine un mediu academic pe măsură, aşadar am aplicat şi am fost acceptat la Universitatea din Maastricht pentru un masterat pe Drept European şi Comunitar", spune Bichiş. „Nu am de gând să denigrez sistemul de învăţământ autohton. El are punctele sale slabe, dar şi punctele sale bune. Principalul criteriu care m-a determinat să aleg un master afară a fost viitorul meu job", explică tânărul.

„După ce voi termina acest masterat, voi putea aplica pentru un stagiu la Parlamentul sau la Comisia Europeană; aceste instituţii, în ciuda faptului că primesc mii de asemenea aplicaţii, au o simpatie pentru Maastricht. Această facultate fiind renumită pentru numărul de studenţi străini şi pentru metoda de predare: foloseşte în primul rând practica şi studiile de caz, în defavoarea tradiţionalei predări. Această metodă s-a dovedit a fi mai dinamică şi mai eficientă pentru studenţi din varii domenii".    

Un alt candidat la un masterat în străinătate este Olivian Băzăvan care a aplicat la programe de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în Olanda şi Danemarca. „Există avantaje certe atunci când faci un master la o universitate internaţională. Mă refer în primul rând la posibilitatea de a interacţiona cu studenţi din societăţi şi culturi diferite. Este şansa mea de a promova tot ceea ce ţine de România", spune Băzăvan. „În plus, pieţele de muncă din Olanda sau din Danemarca pot fi o opţiune pentru parcursul meu profesional, odata ce voi finaliza această etapă de pregătire din viaţa mea", adaugă tânărul.

Daniela Mironescu are experienţa a două masterate: unul în România, altul în Italia. „Specializarea de acasă m-a ajutat", relatează tânăra, „să-mi perfecţionez cunoştinţele şi experienţa dobândită până în acel moment". Şi pentru Daniela, diferenţa majoră între cursurile din România şi cele din Italia constă în ponderea experienţei practice în pregătirea academică. „Masterul din străinătate a fost mai dinamic, mi-a pus în valoare capacitatea de analiză şi de sinteză. Păcat însă că experienţa dobândită la studii în afara graniţelor ţării, fie ea şi de scurtă durată, de tip Erasmus, nu este valorificată pe piaţa muncii din România. Tocmai de aceea, cred, tinerii preferă să rămână în ţara în care au studiat, deoarece le oferă mai multe posibilităţi de dezvoltare personală decât propria ţară". 

Ce calităţi îi recomandă pe români

Românii sunt sociabili şi dornici să se implice atât în activităţile universitare, dar şi în cele extraşcolare, din campus, constată, pe de altă parte, mulţumit, Goran Yordanov, reprezentantul Universităţii „Cesar Ritz College" din Elveţia. „Sunt mereu plăcut surprins de cât de bine şi de repede se integrează studenţii români. Avem, de asemenea, un program de leadership prin care studenţii dezvoltă abilităţi personale, dar şi legate de carieră. Românii preiau rapid valorile acestui program. Sunt cazuri rare în care au nevoie de mai multă atenţie, din cauza unei slabe performanţe academice."

" Principalul criteriu care m-a determinat să aleg un master afară a fost viitorul meu job."
Vlad Bichiş
candidat la masterat în Olanda

" Masterul din străinătate a fost mai dinamic, mi-a pus în valoare capacitatea de analiză şi de sinteză."
Daniela Mironescu
director de comunicare al Ligii Studenţilor Români din Străinătate

* Studenţii români au o bună pregătire teoretică, dar trebuie să-şi dezvolte abilităţile analitice