Românii nu vor să mai înveţe după facultate

În Uniunea Europeană, nivelul mediu de educaţie continuă  ar trebui să atingă cel puţin 15% în 2020. Ne aflăm pe penultimul loc, înaintea bulgarilor, în ceea ce priveşte participarea adulţilor la educaţie pe tot parcursul vieţii, arată un raport recent al Comisiei Europene.

Ce înseamnă educaţie pe tot parcursul vieţii? Să vrei să înveţi şi după ce ai ai parcurs anii de liceu, facultate sau masterat. Să nu te opreşti doar la educaţia formală - cea de la şcoală - şi să participi, măcar o dată la câţiva ani, la cursuri şi  traininguri. Există însă câţiva indicatori descoperiţi de specialişti, care aduc o definiţie mai clară conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Definiţia explicată în 2008 de către Fundaţia Bertelsmann (Germania) încearcă astfel să clarifice obiectivul european. Cei patru indicatori sunt: a şti, adică educaţia formală (cea parcursă în anii de şcoală), a face -  învăţarea vocaţională (spre exemplu, cea de la locul de muncă), a fi - învăţarea ca dezvoltare personală şi a învăţa să trăim împreună, adică învăţarea pentru coeziune socială). (Vezi grafic)

Danemarca - primul loc, România - penultimul

Cei mai motivaţi europeni în a reveni la cursuri sunt danezii, suedezii şi finlandezii, procentajul ajungând la peste 30% (în Danemarca). Sunt aceleaşi ţări unde calitatea vieţii are printre cele mai ridicate nivele. România avea în 2005 o pondere de 1,6% de adulţi care învaţă continuu, iar în 2008 şi 2009 - 1,5%, potrivit raportului Comisiei Europene. 

Nivelul mediu în UE de participare a populaţiei de vârstă activă la învăţarea pe tot parcursul vieţii ar trebui să atingă cel puţin 15% în 2020. Acum doi ani, miniştrii educaţiei din Uniunea Europeană s-au pus de acord ca până în 2020 să se atingă cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare. Astfel, ponderea adulţilor cu vârste între 25-64 ani care să participe la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii ar trebui să ajungă, în medie, la 15%.

De la 1,5% la 15%, în 11 ani

Marian Staş, de la Fundaţia Codecs pentru Leadership, crede că „nu este deloc întâmplător că România este pe ultimele locuri, pe primele situându-se Danemarca şi Suedia". „Problema provine dintr-un anumit fel al societăţii româneşti, care are un comportament defensiv, reactiv. Cele mai grave sunt indicatorii »a fi» şi »a trăi împreună»", susţine Staş.

El atrage atenţia că în ceea ce priveşte participarea adulţilor la cursuri despre antreprenoriat -  un alt indicator măsurat de Comisia Europeană -  România se află pe ultimul loc, cu 8,7%, media fiind de 38%. „Dacă nu ne împinge cineva, nu ne găsim auto-motivarea. Ne arată încă o dată că suferim de un comportament inerţial, iar educaţia formală o facem mai mult în urma unei presiuni sociale. O cauză principală este cea a «formei fără fond», fiindcă societatea românească are multe comportamente duplicitare, este vorba de o neconcordanţă între angajament şi acţiune".

„Conceptul de învăţare pe tot parcursul vieţii trebuie ţinut treaz în dezbatere de autorităţi, ar fi o soluţie" - crede Staş, care aminteşte că şi proiectele de calificare profesională prin fonduri europene (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU) ar putea fi o alternativă pentru a creşte numărul românilor care se întorc la cursuri. Şi raportul naţional recent asupra Stării sistemului de învăţământ 2009-2010 confirmă că  rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare continuă este în scădere. „Numai aproximativ 15% dintre participanţii adulţi la aceste cursuri sunt din mediul rural", scrie în documentul ministerului.

"Ne arată că suferim de un comportament inerţial, iar educaţia formală o facem mai mult în urma unei presiuni sociale.''
Marian Staş
Fundaţia Codecs pentru Leadership

1,5% este nivelul României de participare a adulţilor, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, la învăţarea pe tot parcursul vieţii.