Organizaţiile studenţeşti, nemulţumite de noua lege

Studenţii spun că noua Lege a educaţiei le limitează accesul în forurile şi comisiile decizionale pentru alegerea rectorilor. Timp de cinci zile, la Galaţi s-a desfăşurat forumul naţional al organizaţiilor studenţeşti, eveniment unde s-au dezbătut problemele învăţământului superior.

Aproape 100 de studenţi s-au legat la gură cu o banderolă neagră şi au ţinut în mână o ţeapă pe care au ridicat-o simultan timp de 25 de ori pentru a semnifica, metaforic, felul în care autorităţile ar percepe mişcarea studenţească din România, ca pe „un junghi în coaste".

„Considerăm că am fost traşi în ţeapă. Protestăm faţă de noua Lege a educaţiei. Nu este normal să rămânem fără reprezentativitate în comisiile decizionale", a spus, la finalul protestului, studentului Alin Filimon.

Dacă până acum studenţii beneficiau de un procent de reprezentativitate de 25 % în cadrul procesului de desemnare a rectorilor, noile reglementări prevăd doar o pondere de 8% a implicării studenţilor în astfel de alegeri.

„Procentul de 25% reprezintă ponderea pe care studenţii o aveau potrivit vechii legi ca membri în forurile şi comisiile decizionale pentru alegerea rectorilor, a decanilor", explică Cristina Fiţ, vicepreşedinte ANOSR.

Protestul a fost parte a Forumului Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care a avut loc între 14 şi 18 februarie la Galaţi.

„Este vorba de un proces electoral foarte important pentru viaţa universitară, iar studenţii sunt practic excluşi. Studenţii reprezintă peste 90% din viaţa universitară, dar noi nu ne vom putea implica în alegerile pentru funcţia de rector şi în deciziile din consiliile de administraţie", a declarat Daniela Alexe, preşedinte ANOSR.

În timpul acţiunii de protest, printre studenţi au coborât mai mulţi profesori universitari, unii dându-le dreptate studenţilor, alţii fiind mai reţinuţi.

Dezbateri pe Legea educaţiei

Dezbaterile Forumului Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au semănat cu discuţiile dintr-un parlament atipic, cu toţi participanţii trăgând în aceeaşi direcţie - binele studenţilor. În această atmosferă, între 14 şi 18 februarie, s-au dezbătut toate problemele învăţământului superior privite din punctul de vedere al celui care stă în banca de curs.

Un aspect ce pare să‑i fi mulţumit pe tineri e legat de schimbarea modalităţii de finanţare a universităţilor. Alimentarea cu fonduri publice a centrelor universitare se va realiza pe baza calităţii actului educaţional, şi nu al numărului de studenţi, ca până acum. Chiar dacă nu sunt stabilite concret criteriile de finanţare, liderii organizaţiilor consideră că astfel sunt avantajaţi studenţii care vor să facă performanţă universitară.

„Sincer, eu sunt mulţumit de această prevedere. Până acum universităţile erau interesate să aibă cursanţi pe care să-i ducă până la finalul cursurilor pentru a lua subvenţia de la stat. Acum, doar dacă universitatea va fi performantă şi pe piaţa muncii, va primi finanţare suplimentară", consideră Dorin Coteţ, preşedintele Ligii Studenţilor din Galaţi.

Bani pentru studenţi

Una dintre propunerile mult-discutate în cadrul forumului a fost şi cea de a se acorda asociaţiilor studenţeşti 5% din veniturile pe care le încasează universităţile.

„Poate fi vorba de 5 % din taxele plătite şi din veniturile lor extrabugetare, care să ajungă la studenţi şi organizaţiile studenţeşti. Cred că aşa ar fi corect", a ridicat problema Răducu Şerbănescu, liderul al studenţilor de la Universitatea din Oradea.

Liderul studenţilor gălăţeni s-a declarat sceptic în legătură cu această propunere. „Cred că este o propunere imposibilă, mai ales acum, în perioadă de criză, să se facă aceste alocări bugetare. Nu cred că profesorii şi-ar ştirbi salariile grase renunţând la o parte din banii destinaţi lor, în favoarea studenţilor", a concluzionat Dorin Coteţ.

Timp de cinci zile, peste 150 de studenţi din toate centrele universitare au dezbătut politici şi soluţii pentru sistemul educaţional din România.  Forumul este singurul eveniment la nivel naţional, în care se creează un cadru de dezbateri pentru factorii de decizie din viaţa studentului.

"Considerăm că am fost traşi în ţeapă. Protestăm faţă de noua Lege a educaţiei. Nu este normal să rămânem fără reprezentativitate în comisiile decizionale. "
Alin Filimon
student

"Este vorba de un proces electoral foarte important pentru viaţa universitară, iar studenţii sunt practic excluşi. "
Daniela Alexe
preşedinte ANOSR

Rectorii nu mai au voie în politică

Ecaterina Andronescu

Noua lege arată că „persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".

Astfel, doi senatori şi doi deputaţi, membri ai PSD, PDL şi PNL, riscă să piardă calitatea de şefi de universităţi, potrivit noii Legi a educaţiei. Parlamentarii Ecaterina Andronescu, Florian Popa, Nicolae Robu şi Ştefan Drăgulescu sunt la ultimul mandat de rector, potrivit noii Legi a educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, susţine într-o declaraţie acordată Mediafax că odată cu intrarea legii în vigoare, trebuie să „ne obişnuim cu ideea că învăţământul superior începe să se cureţe de interese ilegitime, nepotisme, plagiat, promovări făcute pe pile" şi că „incompatibilităţile senatorilor şi deputaţilor de orice fel, inclusiv cea cu funcţia de rector, se constată de către ANI sau comisia din care face parte respectivul parlamentar".

Pe de cealaltă parte, rectorii în cauză spun că această normă s-a aplica de la următorul mandat. Ei arată că au fost deja declaraţi compatibili cu funcţia de rector şi nu au niciun motiv să opteze pentru una din funcţii.