Adevarul.ro

Specialiştii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în ţara noastră. Firme precum IBM şi Siemens şi-au anunţat deja disponibilitatea de a-şi deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Sute de metri pătraţi de arbuşti şi bălării, împrejmuite de garduri din plăci de beton armat, undeva în spatele Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) de la Măgurele. Aşa arată acum terenul pe care va fi ridicat, până la sfârşitul lui 2015, laboratorul care va adăposti cel mai puternic laser din lume. Proiectul, care a pus pe jar întreaga comunitate ştiinţifică internaţională, este considerat următorul pas semnificativ în fizică după acceleratorul de particule de la CERN. „Acest proiect a pus Măgurele pe harta ştiinţifică a lumii. Este cel mai important proiect ştiinţific dezvoltat vreodată în România", a declarat, cu mândrie, Nicolae Zamfir, directorul IFIN.

Fizica viitorului

Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România şi-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment ştiinţific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria şi Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume.

„În fiecare dintre cele trei ţări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmăreşte dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacţiunea laserelor cu materia", a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiţi nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawaţi (10 la puterea a 15-a waţi) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu ştie îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului", a adăugat directorul IFIN.

Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă Bucureşti va găzdui şi un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziţie de reprezentanţii SUA.

Finanţare din fonduri structurale

 Terenul pe care va fi construit laboratorul este acoperit de arbuşti  Foto: Lucian Muntean

În prezent, doar laboratorul din Cehia a primit aprobarea finală pentru construire, laserele din România şi din Ungaria fiind în ultimele faze de aprobare. Pentru proiectul de la Măgurele, Guvernul ar trebui să aloce aproximativ 280 de milioane de euro (fără TVA) din fonduri structurale. „Aplicaţia este în stadiul de finisare în urma discuţiilor pe care le avem continuu cu JASPERS. E vorba de detalii, dacă vreţi, ultimele amănunte, legate de analiza cost-beneficii, de evaluarea sustenabilităţii proiectului pe termen lung, detalii tehnice şamd.

Noi sperăm să putem trimite proiectul către Comisia Europeană undeva în luna septembrie", a declarat Dragoş Ciuparu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Proiectul clădirii care va găzdui laserul a fost conceput de SC Proiect Bucureşti SA şi este unic în lume. Clădirea va avea 100 de metri pătraţi şi va avea o podea a cărei fundaţie va fi construită separat de fundaţia pereţilor pentru a nu vibra deloc în timpul experimentelor. În plus, va fi una dintre primele construcţii civile din Europa care va folosi „energie verde".

„Din momentul în care laserele vor fi construite, adică la sfârşitul lui 2015, aici vor lucra 250 de persoane, dintre care 200 specialişti. Toate posturile vor fi ocupate pe bază de concurs", a mai precizat Nicolae Zamfir. Alături de aceştia, mii de oameni de ştiinţă din toată lumea vor putea veni la Măgurele pentru experimente de scurtă durată.

Aplicaţii de milioane

Aplicaţiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfăşura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deşeurilor nucleare. Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, şi nu în milioane de ani, aşa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele ţintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă  în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X. Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot ţesutul sănătos din jurul lor. Potenţialele viitoare descoperiri au atras deja atenţia unor firme de renume mondial, precum IBM şi Siemens, care şi-au anunţat deja disponibilitatea de a-şi deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

„Aşteptăm un Nobel la Bucureşti"

Nicolae Zamfir, directorul IFIN  Foto: Lucian Muntean

Câştigurile pentru România din construirea laserelor la Măgurele vor fi enorme. Nu doar prin prisma banilor care vor fi investiţi aici, ci şi prin faptul că ţara noastră va avea acces la viitoarele invenţii mult mai uşor. „Vom fi în avangarda descoperirilor ştiinţifice, ceea ce este extraordinar. Sperăm să avem cât mai mulţi români implicaţi în acest proiect. Deja instituţiilor de învăţământ superior din România şi-au anunţat disponibilitatea de a forma mai mulţi specialişti în domeniul laserelor, aşa că viitorul se anunţă a fi frumos. Nu este hazardat să aşteptăm un premiu Nobel la Bucureşti în următorii 10-15 ani", a încheiat Nicolae Zamfir. 

"Este cel mai important proiect ştiinţific dezvoltat vreodată în România. "
 Nicolae Zamfir
directorul IFIN

200 de specialişti vor lucra permanent la viitorul laborator de la Măgurele