Diploma, busolă în carieră

Cursurile informale îi ajută pe tineri să capete abilităţi de comunicare

Până în 2020, UE speră ca 40% din adulţii între 30 şi 34 de ani să aibă studii superioare. Diplomele academice româneşti au din ce în ce mai puţină valoare în faţa angajatorilor. Mai importante sunt competenţele tinerilor şi abilităţile de viaţă. 

Potrivit celor mai noi date, doar 16,8% din adulţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani deţineau în 2009 o diplomă de studii universitare. Noul mileniu a adus totuşi progrese semnificative pentru că în 2000 procentul era de numai 8,9%. Uniunea Europeană şi-a propus, prin Strategia Lisabona 2020, ca peste nouă ani de acum înainte procentajul licenţiaţilor europeni cu vârsta între 30 şi 34 de ani să crească la 40%.

Pe un alt segment de vârstă, între 25 şi 34 de ani, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 32% din adulţi aveau o diplomă de studii superioare, potrivit datelor strânse în 2008. În Statele Unite, ponderea persoanelor cu studii superioare era de 42%, iar în Coreea, Japonia, Canada şi Rusia, procentele trec de 55%,

Să ai facultate - presiune socială

În afară de munca pe care fiecare stat european în parte încearcă să o ducă pentru a îndeplini obiectivul european, în majoritatea ţărilor există o reală presiune socială „pentru a face facultatea". La noi, reminiscenţa logică a acestei presiuni este dată de anii dinaintea Revoluţiei, şi, implicit, de perioada comunistă, exWWplică sociologul Alfred Bulai, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. „Este o modă veche, până la urmă, al cărui efect vine şi dinainte de anii '90, când nu avea oricine facultate. Tinerii cred că cu cât stau mai mult în şcoală cu atât par mai bine pregătiţi în faţa angajatorilor.

Şi, până la urmă, orice fel de pregătire este mai bună decât niciuna." Bulai spune însă că acum, pe piaţa muncii nimeni nu mai caută diploma - decât dacă provine de la o instituţie prestigioasă, ci competenţele viitorului angajat, cu alte cuvinte ce ştie să facă cel care doreşte slujba. „Ne aflăm în continuare într-o industrie a diplomelor în România, o dată cu prezenţa universităţilor particulare", dă Bulai verdictul.  Tocmai de aceea, „colecţionarii de diplome", cum îi numeşte sociologul, s-au împuţinat.

Colecţionarii de diplome

„În anii '90, la început, dar şi la începutul anilor 2000, existau studenţi care făceau câte două-trei facultăţi, plus trei masterate! Acum s-au mai rărit, pentru că este mai costisitor. În plus, ei văd acum că în faţa angajatorului primează competenţele, ce ştii să faci şi mai puţin lista de diplome din CV", adaugă Alfred Bulai.

Cristian Hatu, specialist în politici educaţionale, coordonator de programe la Societatea Academică din România, spune că „într-adevăr, dacă vrei să te angajezi, nu mai contează ce facultate ai făcut". „Nu este însă cazul celor de la Inginerie, din domeniul bancar sau chiar Drept. Ştim cu toţii că învăţământul universitar din România, ca şi cel preuniversitar, nu formează abilităţi pe piaţa muncii.  Angajatorii şi-au făcut propriile mecanisme de evaluare, caută dacă au mai lucrat în timpul facultăţii sau unde anume". Dar unde îşi formează tinerii abilităţile care i-ar ajuta ajuta la angajare, dacă diploma de facultate nu mai contează? Lui Cristian Hatu îi este greu să dea un răspuns.

„Universităţile se gândesc la cursuri care să dezvolte competenţele tinerilor.  Ar trebui să înveţe să facă faţă unei situaţii, să înveţe să gândească critic. Jumătate dintre angawwjatorii din România susţin că a doua lor mare nemulţumire, după taxele mari, este slaba pregătire a forţei de muncă. Şi asta pentru că avem un învăţământ bazat pe abstracţiune, pe memorat, exerciţiile rămân la nivelul abstractului, nu ajung la chestiuni cu care elevii se confruntă în viaţa de zi cu zi", explică Hatu.

"Dacă vrei să te angajezi, nu mai contează ce facultate ai făcut. Nu este cazul celor de la Inginerie, din domeniul bancar sau chiar de la Drept.''
Cristian Hatu coordonator SAR