Arhitectură pro bono, în comunităţi uitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şapte studenţi proiectează gratis case pentru comunităţile sărace din judeţul Călăraşi. Grupul „Arhipera“, intitulat după conceptul „arhitectură pe limită“, s-a înfiinţat ca formă de voluntariat în cadrul programului de dezvoltare urbană al Fundaţiei Soros.

„Cei mai buni. Sunt cei mai buni studenţi ai mei", spune Lorin Niculae, asistent la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti şi manager de programe la Fundaţia Soros, înainte de întâlnirea cu primarul comunei Săruleşti din judeţul Călăraşi. Aşteaptă alături de studenţi în anticamera primarului Ghedzira, căruia îi vor fi prezentate de către tinerii de la Arhitectură două machete: una pentru o casă, iar cealaltă pentru un centru social. 

Astfel, în satul Săruleşti Gară, la fel ca în Dor Mărunt, vor fi construite două case pentru familii sărace de romi, care vor fi alese de comunitate. Alte trei vor fi renovate, iar lângă şcoală va fi construit un centru social, care va găzdui şi un centru de educaţie alternativă pentru copiii din sat. Casele nu vor fi construite pur şi simplu, ci localnicii vor lucra alături de muncitori şi vor hotărî, în urma mai multor discuţii în comunitate, care vor fi familiile ce merită ajutate. Toate acestea se întâmplă prin programul de construire de case şi dezvoltare urbană al Fundaţiei Soros, coordonat de Lorin Niculae.

Arhitect şi asistent universitar, el i-a ales pe studenţii voluntari care creează machetele pentru viitoarele case sociale. „Arhipera a început ca modul de voluntariat în cadrul programelor «Vecinul meu rom» şi «Centrul de aproape». Ideea de a forma acest grup a venit din încercarea de a promova o arhitectură de bună calitate în comunităţi dezavantajate, care să fie realizată printr-un design participativ."

„Mi-a dat certitudinea că este nevoie de noi"

„«Arhipera» mizează pe reinterpretarea locuinţei ca spaţiu. Locuinţa trebuie să se adapteze cerinţelor pe care le aduc cu sine zonele afectate de sărăcie extremă. Este intersecţia dintre arhitectură şi limită", apare în descrierea manifestului redactat de studenţii de anul IV. Aceeaşi definiţie mi-a explicat-o şi Cătălin, înainte de prezentarea machetelor în faţa copiilor şi sătenilor romi care locuiesc aproape de calea ferată, în Dor Mărunt. Localnicii au fost încântaţi când tânărul le-a vorbit de construcţia centrului social pentru copii. „E bine dacă învaţă o educaţie frumoasă, e bine să înveţe o poezie", a spus o bunică.

„Vizita de la Săruleşti şi Dor Mărunt mi-a dat certitudinea că este într-adevăr nevoie de noi", răspunde Cătălin, la întrebarea „ce înseamnă «Arhipera» pentru el". „Pe lângă faptul că lucrez cu prietenii cei mai buni, şi asta îmi face plăcere, putem să contribuim puţin pentru a schimba vieţile unor oameni care au nevoie de asta." Andrei Ardeleanu spune că voluntariatul îl ajută să abordeze proiectarea „într-un mod realist, practic". „Şi, din nefericire, facultatea nu-l poate asigura pentru noi, ca viitori arhitecţi. Este o ieşire din atelierele facultăţii în atelierul mai mare al lumii reale, aşa cum şi Samuel Mockbee susţinea (coordonator al unui program similar cu Arhipera, în Statele Unite - «Rural Studio»).

„Este foarte important din două puncte de vedere: în primul rând pentru că ne adresăm familiilor aflate în sărăcie extremă, construim case împreună cu acestea sau le reabilităm şi, în al doilea rând, pentru că nouă, studenţilor ne oferă şansa de a proiecta şi de a ne vedea proiectele materializate încă din timpul facultăţii", crede Rodica Hălălău, şi ea membră a echipei.

Tinerii au întâlniri frecvente şi lucrează acum şi la proiectarea unui centru de viaţă independentă pentru persoane cu dizabilităţi fizice în satul Dumeni, comuna George Enescu din judeţul Botoşani. „Studenţii sunt inima proiectului. Ne vedem săptămânal, uneori chiar mai des, şi lucrăm împreună la transpunerea ideilor in practică", explică Lorin Niculae, coordonatorul programului.

image

"Studenţii sunt inima proiectului. Ne vedem săptămânalşi lucrăm împreună la transpunerea ideilor în practică. ''
Lorin Niculae manager program

Din cine este format grupul

„Arhipera" este format din Andrei Ardeleanu, Cătălin Caragea, Rodica Hălălău, Andreea Niţu, Andrei Patriche, Adrian Rotaru şi Mihăiţă Stancu. În casa celui din urmă, tinerii au lucrat la machetele pe care le-au pregătit pentru vizita de acum două săptămâni în satele Dor Mărunt şi Săruleşti. În fotografie, lucrând la o machetă, este Andrei Ardeleanu. Tinerii şi-au creat recent şi pagină de Facebook. Au deocamdată până în 50 de „like-uri". În descrierea de pe reţeaua socială, ei au scris: „Grupul a decis că România este locul şi acum este momentul pentru Arhipera. Este o reacţie la ghettoizarea tot mai pronunţată a României, la creşterea decalajelor sociale, la izolarea şi excluziunea categoriilor vulnerabile de la viaţa socială".

image
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite