Admiterea la master, dată peste cap

Perioadele de admitere pentru studiile masterale şi doctorale au fost amânate pentru septembrie, până când ar trebui să fie gata clasificarea universităţilor. Studiile de master şi de doctorat nu vor mai putea fi organizate de toate universităţile, ci doar de cele care dovedesc că pot să susţină un astfel de program.

Legea educaţiei împarte universităţile în trei categorii: centrate pe educaţie (pot organiza numai cursuri de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică (pot organiza studii de licenţă şi de master) sau universităţi de cercetare avansată şi educaţie (pot organiza cursuri pentru nivelul de licenţă, master şi doctorat).

Astfel, Ministerul Educaţiei a cerut instituţiilor de învăţământ superior să-şi facă propria evaluare, ce stă la baza clasificării acestora. Potrivit legii, prima evaluare trebuie realizată de un organism internaţional competent, în speţă cu experţii Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA). Evaluarea universităţilor se reînoieşte din cinci în cinci ani, iar de asta trebuie să se ocupe, după prima evaluare, un consorţiu format din Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), incluzând reprezentanţi ai studenţilor, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) precum şi un organism internaţional cu competenţă în organizarea şi clasificarea instituţiilor de învăţământ superior.

Clasificarea, gata până la 10 august

Cătălin Baba, secretar de stat pentru învăţământul superior în Ministerul Educaţiei, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul - Şcoală şi Educaţie" că rezultatele clasificării universităţilor, potrivit Legii educaţiei, vor fi gata până la jumătatea lunii august.

„Am strâns datele de la fiecare universitate. Acum suntem în momentul în care le verificăm şi sperăm că pănă la 10-15 august să avem clasificarea universităţilor", a declarat Cătălin Baba.

Potrivit metodologiei de evaluare, ierarhizarea instituţiilor de învăţământ superior este „rezultatul unui proces de autoevaluare şi evaluare, al cărui principiu fundamental constă în evaluarea adecvării practicilor instituţonale la realizarea misiunii asumate de universitate". Cătălin Baba a mai declarat că, imediat după clasificarea universităţilor, se vor aproba programele şi cifrele de şcolarizare pentru studiile masterale şi de doctorat. De altfel, admiterea pentru acestea a fost amânată până în luna septembrie, tocmai pentru ca experţii să termine de realizat evaluarea şi clasificarea universităţilor.

Legea educaţiei prevede însă că cifrele de şcolarizare, precum şi condiţiile de admitere în învăţământul superior trebuie făcute publice în fiecare an, de către universităţi, cu cel puţin şase luni înainte de susţinerea concursului de admitere.

„Ministerul Educaţiei a luat decizia greşită de a amâna admiterea 2011 la studiile de master pentru septembrie. Având în vedere faptul că oferta  cu bursă este foarte ridicată în Europa, Statele Unite ale Americii, China, Japonia, Coreea de Sud, decizia ministerului are ca efect plecarea celor mai valoroşi candidaţi la studii masterale la universităţi din afara ţării. Emigrarea celor mai valoroşi candidaţi riscă să se repete la studiile de doctorat, ca urmare a deciziei ministerului de a amâna Admiterea 2011 la doctorat din motive procedurale", arată printr-un comunicat Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Peste 35.000 de locuri la master

Proiectul privind aprobarea cifrei de şcolarizare pentru programele de master propune scoaterea la concurs a 35.600 de granturi de studiu în anul şcolar 2011-2012. Ministerul Educaţiei prognozează că în următorii doi ani locurile bugetate pentru programele de master se vor dubla, ajungând la peste 60.000 de posturi.

O altă schimbare în mediul academic este reprezentată de împărţirea pe trei categorii a programelor de master. Astfel, studiile masterale pot fi: master profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale; master de cercetare, orientat spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică şi master didactic, obligatoriu pentru viitorii dascăli din învăţământul preuniversitar. Programele pot fi organizate la forma de învământ cu sau fără frecvenţă, excepţie făcând masterul de cercetare şi masterul didactic pentru care se vor organiza doar cursuri la „zi".

3.500 de viitori doctoranzi

De asemenea, Ministerul Educaţiei vrea să scoată la concurs pentru următorul an universitar 3.500 de locuri bugetate pentru programele de doctorat.

Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de trei ani, potrivit Legii educaţiei, şi poate fi prelungită, în situaţii speciale, cu 1-2 ani. Studiile pot fi organizate doar la forme de învăţământ cu frecvenţă.

Programele de doctorat sunt de două tipuri: doctorat ştiinţific şi doctorat profesional. Cel ştiinţific, potrivit noilor reglementări, are ca finalitate producerea unor rezultate ştiinţifice originale, cu relevanţă internaţională, pe baza unor metode ştiinţifice. Acesta este o condiţie obligatorie pentru profesorii din învăţământul superior şi din cercetare, dascălii care nu au acest titlu fiind nevoiţi să absolve un astfel de program în următorii patru ani.

Doctoratul profesional, în domeniile artelor sau sportului, are ca finalitate producerea „de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei sistematice, asupra unor creaţii artistice sau asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul superiori şi în cercetare în domeniile artelor şi sportului", după cum se arată în Legea educaţiei.

"Suntem în momentul în care verificăm universităţile şi sperăm ca, până la 10-15 august, să avem clasificarea acestor instituţii."
Cătălin Baba
secretar de stat în Ministerul Educaţiei

"Decizia ministerului are ca efect plecarea celor mai valoroşi candidaţi la studii de master la universităţi din afara ţării."
Andrei Marga
rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca

* Cifrele de şcolarizare la programele de master şi de doctorat vor fi afişate după 10 august

Calendarul admiterii la master

- Academia de Studii Economice: -12-26 septembrie
- Universitatea din Bucureşti: -septembrie
- Universitatea Politehnica Bucureşti: -19-20 septembrie
- Universitatea„Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca: -11-19 septembrie
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza", Iaşi: -12-15 septembrie
- Universitatea Transilvania, Braşov: - septembrie
- Universitatea Politehnica Timişoara: -12-15 septembrie
- Universitatea „Ovidius", Constanţa: -8-20 septembrie
- Universitatea „Lucian Blaga", Sibiu: -septembrie
- Universitatea de Știinţe Agronomice și Medicină Veterinară din București: -12-30 septembrie

Cel mai scump master: 100.000 de lei pe an

Absolvenţii de facultate care nu vor prinde un loc din cele peste 35.000 bugetate au varianta învăţământului cu plată, la stat sau la privat. Fiecare universitate are dreptul de a-şi stabili singură numărul de locuri cu plată disponibile. Taxele pentru un singur an din cei doi ai unui program de masterat încep de la 1.600 lei.

Universitatea Bucureşti cere 3.100 de lei pe un an de master, excepţie făcând programele de la Facultatea de Jurnalism care anul acesta s-au ieftinit cu 100 de lei. Academia de Studii Economice nu a crescut taxele şi cere în continuare 3.600 de lei pentru un an de studiu.

Programele de master de la Universitatea Politehnica Bucureşti se situează în topul celor mai piperate studii, cu 5.000 de lei pentru un singur an.

Cele mai mici taxe, la Iaşi

Studii mai ieftine oferă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Aici, un master la Facultatea de Chimie costă 1.600 de lei pe an. Facultatea de Economie nu ţine deloc cu buzunarele studenţilor şi cere printre cele mai mari taxe din instituţie, 3.000 de lei. Cel mai scump program este însă cel de Geochimia mediului de la Facultatea de Geografie şi Geologie. Aici cursurile sunt organizate în limba engleză şi cine nu are noroc de un loc la buget trebuie să plătească 4.000 de lei anual.

Universitatea „Babeş- Boyai" din Cluj-Napoca oferă programe de master în regim de plată începând cu 2.000 de lei pentru unele cursuri de la Facultăţile de Fizică, Psihologie sau Teologie. Cele mai scumpe specializări sunt cele de Teatru, Film şi Multimedia sau Actorie şi Regie, unde un an de studiu costă nu mai puţin de 4.500 de lei.

Cea mai costisitoare specializare: muzica

Recordul la categoria „scump" este deţinut însă de Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest, Timişoara. Studenţii care intră la învăţământul cu taxă trebuie să plătească 100.000 de lei pentru un an de studiu. Celelalte specializări din cadrul universităţii au însă taxe mai „blânde" pentru buzunarul studenţilor, aproximativ 3.000 de lei pe an. Facultatea de Design şi Arte cere pentru programele de master suma de 3.500 de lei. 

1.600 de lei este suma minimă pe care un student o poate plăti pentru un an de master.

Împrumuturi şi reduceri pentru studenţi

Studenţii pot lua credit de la stat pentru a-şi plăti studiile

Potrivit Legii educaţiei, studenţii care provin din familii cu venituri reduse pot lua un credit pentru acoperirea taxelor de studii de la Agenţia de credite şi burse de studiu. Astfel, potrivit articolului 204 din Legea educaţei, tinerii fără posibilităţi financiare beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, prin Agenţia de credite şi burse de studiu. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costurile vieţii pe perioada facultăţii.

Mai mult, absolvenţii care practică meseria în care s-au specializat pe o perioadă minimă de 5 ani, în mediu rural, vor fi scutiţi de la plata a 75% din împrumut, sumă preluată de stat, în cuantum de maximum 5.000 de lei. De asemenea, studenţii pot beneficia pe durata frecventării cursurilor, în funcţie de performanţele şcoale sau de situaţia materială, de burse sociale, de studiu, dar şi de stagii în străinătate.

Reduceri la transport şi la distracţie

Alte avantaje de care beneficiază cei care urmează cursurile unei instituţii de învătământ superior sunt cele la transportul public şi accesul la muzee. Astfel, pe perioada studenţiei, tinerii beneficiază de o reducere de 50% pentru transportul local în comun, cel intern auto, feroviar sau naval.

De asemenea, în cazul concertelor, muzeelor, spectacolelor de teatru, film sau operă sau alte manifestări cultural sau sportive, organizate de instituţii publice, studenţii plătesc doar 25% din valoarea biletului.