Admitere la facultate, direct în străinătate

Moda plecării la studii peste hotare ia amploare anul acesta, lăsând universităţile româneşti să „plângă“ după studenţi. În timp ce în România înscrierile la facultăţi sunt în toi, o bună parte dintre elevii care au luat note mari la Bac sunt deja studenţi la instituţii prestigioase din alte ţări.

Universitatea din Bucureşti a pus la dispoziţia candidaţilor 4.545 de locuri la buget şi 6.495 de locuri cu taxă. Până la jumătatea perioadei de înscrieri, doar 2.366 de tineri aplicaseră pentru aceste locuri. La Iaşi, situaţia e mai sumbră: doar 544 de înscrişi în primele zile pentru cele 3.400 de locuri la buget şi 3.500 cu taxă. Unde sunt studenţii? Mulţi, aşa cum ştim deja, au picat Bac-ul. Pentru restul, mai exact pentru cei buni, facultăţile româneşti concurează cu cele din străinătate. Şi pierd. Datele centralizate pe site-ul UCAS, un portal destinat aplicaţiilor la universităţile din toată lumea, arată că numărul românilor care au aplicat pentru studii în Marea Britanie - destinaţia preferată a studenţilor est-europeni - a crescut cu 40% anul acesta faţă de anul trecut, de la 2.119 la 2.951.

Numărul Aplicanţilor continuă să crească

Ivan Domuschiev, directorul companiei de consultanţă educaţională Integral - care intermediază plecarea tinerilor la studii -, vorbeşte despre o creştere anuală a procentului de solicitări tot de 40%. Domuschiev se aşteaptă ca numărul aplicanţilor să continue să crească, în ciuda faptului că anul viitor taxele universitare se vor mări, putând ajunge chiar la valori triple în cazul universităţilor din Marea Britanie.

„O persoană informată ar putea înţelege că preţul studiilor e mai puţin important decât calitatea lor, şi din acest punct de vedere mă aştept ca numărul de aplicaţii făcute de Integral să crească", argumentează Domuschiev. Patricia Anghel a absolvit Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari" din Râmnicu Vâlcea cu media 9,90. Patricia a aplicat la nouă facultăţi din SUA, cinci din Marea Britanie şi una din Germania, fiind în final acceptată la şase dintre acestea. În toamnă va începe cursurile la prestigioasa universitate americană Princeton, unde va studia Economia.

Patricia s-a pregătit pentru această admitere încă din clasa a IX-a, începând cu activităţile extraşcolare care, în State, dau valoare portofoliului unui viitor student. „Ştiam că vreau să merg acolo, aşa că m-am implicat în mai multe activităţi de voluntariat, care au contat." Ea a început aplicaţiile încă din vara clasei a XI-a. „Pentru SUA am dat cele două examene SAT (la matematică, engleză, spaniolă şi istoria Statelor Unite) şi testul TOEFL. Pe lângă acestea, fiecare facultate mai cerea eseuri scrise prin care cei de la biroul de admiteri mă puteau cunoaşte mai bine. Procesul a durat cam jumătate de an." În tot acest timp, tânăra a fost consiliată de Sebastian Burduja, preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). „Deşi a fost un proces foarte complicat, care a durat mult, am aplicat la LSRS pentru un mentor care m-a ajutat extraordinar. Recomand şi celorlalţi copii care vor să plece să găsească un sprijin, să nu încerce să facă totul singuri."

Precoce şi ambiţioasă, Patricia se gândeşte deja la următoarea etapă: o diplomă de doctorat. „Aş vrea ca după facultate să fac încă patru ani de doctorat. Apoi, pe la 30 de ani, vreau să mă întorc în ţară", spune tânăra, care speră să aibă oportunitatea de a schimba ceva în România, după consumarea experienţei americane. Şi colegul ei Alexandru Bardaşu se pregăteşte de plecare. El va studia programare la Brandeis University din Boston, SUA. „Am ales SUA pentru că acolo se întâmplă totul în materie de tehnologie, plus că am mai multe posibilităţi de cercetare", spune tânărul interesat de inteligenţa artificială.

Alexandru a intrat în LSRS la începutul procesului de aplicare şi a fost el însuşi mentor pentru alţi copii care voiau să aplice. Alexandru şi Patricia au obţinut burse care le acoperă atât costurile de studii, cât şi pe cele de trai. În şcoala lor mai sunt încă un copil care pleacă la studii în America, doi care pleacă în Germania şi unul în Marea Britanie.

Exodul este chiar mai mare în rândul absolvenţilor de liceu din Capitală. Ioana Toader, de la Liceul Teoretic „Jean Monnet", va studia Media şi Comunicare la Aberystwyth University din Ţara Galilor, Marea Britanie. Ea a făcut un împrumut de 3.375 de lire (aproximativ 16.300 de lei) pe an pentru taxele de studiu, pentru că „englezii nu prea dau burse, nu sunt ca americanii". Ioana va primi totuşi o bursă de 800 de lire, pe care facultatea o acordă studenţilor străini.

50.000 de studenţi învaţă peste hotare

Statisticile LSRS arată că sunt 5.000 de studenţi care învaţă în străinătate. Neoficial însă, numărul tinerilor este de aproximativ 50.000. Cei mai mulţi dintre studenţi preferă să înveţe în Marea Britanie. Aici, guvernul oferă aşa-numitul „student loan", un sistem avantajos de creditare prin care studenţii îşi pot acoperi taxele de studiu, exclusiv la nivel de licenţă.

Pe locul doi în topul preferinţelor se află Olanda, unde există o taxă generală de aproximativ 1.720 de euro pe an pentru toate universităţile, atât la nivel de licenţă, cât şi de masterat. Pe locul trei se află Danemarca, unde învăţământul universitar este gratuit, însă costul de trai poate depăşi 1.000 euro pe lună.

"După facultate vreau să fac încă patru ani de doctorat. Apoi, pe la 30 de ani, vreau să mă întorc în ţară.''
Patricia Anghel studentă

"În SUA se întâmplă totul în materie de tehnologie, plus că am şi posibilităţi de cercetare.''
Alexandru Bardaşu student

Se mai fac înscrieri

Termenul de înscriere la universităţile din Marea Britanie e 15 ianuarie. Dacă rămân locuri, acesta se prelungeşte până pe 30 iunie. Anul acesta, cei care nu au aplicat mai au o şansă. Până pe 31 iulie, universităţile Hanze, Fontys şi Stenden din Olanda primesc înscrieri.

Afacerile sunt în top

Majoritatea elevilor români care pleacă în străinătate studiază Administrarea afacerilor, Marketing sau Management. Anul trecut, în topul preferinţelor au fost Afacerile, Arhitectura şi Dreptul. Anul acesta, la modă e specializarea Media şi Comunicare.

Cum ajungi student afară

Domuschiev crede că numărul aplicaţiilor va creşte anul viitor 

Primul pas pentru a studia în străinătate este evaluarea situaţiei elevului: de la ce liceu vine, ce medii şi ce diplome are, în ce activităţi extracurriculare a fost implicat, explică Ana Maria Papp, senior consultant la Integral. Apoi, tânărul trebuie să stabilească domeniul şi ţara în care doreşte să studieze.

Următorii paşi sunt alegerea universităţilor, realizarea scrisorii de motivaţie şi întocmirea dosarului. „Scrisoarea de motivaţie contează foarte mult, de aceea ţinem un seminar în care tinerii învaţă s-o scrie", spune Ivan Domuschiev, managerul companiei Integral.După trimiterea aplicaţiilor către universităţi, durează aproape două luni până când vin răspunsurile. Acestea pot fi de trei feluri: „conditional offer" - înseamnă „da, te acceptăm, cu condiţia să iei la Bac o anumită notă", „withdraw" - „s-au ocupat toate locurile şi nu-ţi putem oferi unul" şi „unsuccessful" - „nu îndeplineşti condiţiile impuse".

Tinerii care aplică prin Integral pot candida la maximum cinci facultăţi. În caz că au fost admişi la toate, ei trebuie să aleagă două: „firm choice" - universitatea la care vor neapărat să ajungă, şi „insurance choice" - universitatea de rezervă, care are criterii de selecţie mai joase, astfel încât să fie siguri că vor fi admişi chiar dacă vor obţine o notă mai mică la Bac decât cea impusă de „firm choice".

Mikya Rozner, absolventă a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, a bifat University of Essex ca „firm choice" şi University of Sunderland ca „insurance". „M-a stresat Bac-ul pentru că Essex cerea media generală 8 şi 7 la matematică." Mikya a reuşit să ia 7,45 la matematică. În toamnă va studia business şi management la Essex. Serviciile de consultanţă oferite de Integral sunt gratuite. Compania este parteneră cu peste 120 de instituţii din aproximativ zece ţări.

"Scrisoarea de motivaţie contează foarte mult, de aceea ţinem un seminar în care tinerii învaţă s-o scrie.''
Ivan Domuschiev managerul companiei Integral

Cât costă şcoala în altă ţară şi cât în România

- În Marea Britanie, anul universitar 2011 i-a costat pe studenţi 3.375 de lire (aproximativ 16.300 de lei). Pentru anul 2012, taxele vor fi între 8.500 şi 9.000 de lire.
- În Olanda, costul unui an universitar se va majora de la 1.200 la aproximativ 1.800 de euro (aproximativ 7.700 de lei), anul viitor.
- În Danemarca, deşi învăţământul universitar este gratuit, studenţii plătesc pe manuale în jur de 300 de euro pe semestru.
- În România, la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării percepe cea mai mică taxă de şcolarizare din Universitatea Bucureşti: 2.500 de lei pe an. Facultatea de Fizică percepe o taxă de 3.000 de lei, la fel ca Academia de Studii Economice.Toate celelalte facultăţi din cadrul UB au fixat taxa anuală de şcolarizare la 3.100 de lei.
- La Iaşi, cea mai mică taxă anuală de şcolarizare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" este de 1.600 de lei pentru specializările din cadrul Facultăţii de Chimie, Facultăţii de Matematică şi ale celei de Teologie Romano-Catolică. Cele mai mari taxe de şcolarizare la universitatea de stat din Iaşi sunt percepute de toate specializările Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, unde un an de şcolarizare costă 2.900 de lei.
- La Universitatea de Vest din Timişoara, anul de studiu costă între 2.500 de lei (pentru facultăţile de Matematică şi Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Litere etc.) şi 6.000 de lei (pentru secţia de Pedagogie muzicală).
- La Cluj, cele mai mici taxe, de 2.000 de lei, sunt percepute de facultăţile de Fizică, Biologie, Geologie, Pedagogie, Teologie Ortodoxă şi Teologie Greco-Catolică. Cele mai scumpe specializări sunt Cinematografie, Fotografie şi Media, unde taxa anuală ajunge la 5.500 de lei.

Pastila de educaţie: Copiii merită cărţile copilăriei

Carmen Constantin, editor coordonator

Un studiu recent al Comisiei Europene arată că, în România, patru copii din zece au acasă mai puţin de zece cărţi de poveşti. Este cea mai tristă statistică pe care mi-au căzut ochii în ultimele săptămâni, în ciuda faptului că în această perioadă am avut de-a face cu rezultatele „Bacalaureatului-dezastru", cu universităţile care-şi plâng de milă că se vor închide tot din cauza „Bac-ului-dezastru", cu notele de 3 cu care s-a intrat la liceu şi-n acest an - premise pentru un „Bac-dezastru" viitor - ori cu lipsa de apetit pentru posturile de profesori scoase la concurs de Ministerul Educaţiei.

Nu m-a întristat în aceeaşi măsură nici constatarea (empirică, e drept) că mulţi dintre copiii buni - cei care au luat note mari, muncite, la Bacalaureat - vor să scape de România. Poate că unii se vor întoarce după ce vor fi făcut universitatea în Occident. Realitatea certificată statistic că patru copii din zece pierd într-un fel scânteia lui „vreau să aflu" mi se pare absolut înspăimântătoare. Ne plângem continuu de calitatea şcolii noastre: de dascăli slabi, dar şi prost plătiţi, de manuale, de programă, de fraude, de meditaţii, de „fabricile de diplome", dar uităm un lucru esenţial: educaţia porneşte de-acasă. Cu primele poveşti pe care le citeşti copilului tău. Nu putem să nu ne punem întrebarea: cum va arăta societatea formată din  aceşti copii, care nu au nici zece cărţi de poveşti acasă? Dăruiţi-le copiilor cărţile copilăriei! Totul porneşte de la educaţie.