Absolvenţii de liceu vor să fie economişti şi doctori

Academia de Studii Economice are un număr-record de candidaţi, după ce a eliminat examenul de admitere. Facultăţile de Medicină au şi ele câte 4-6 candidaţi pe un singur loc, concurenţa crescând faţă de anii trecuţi.

Meseria de doctor este în continuare printre cele mai căutate, mai ales pentru faptul că medicii români sunt apreciaţi şi bine plătiţi în străinătate. Specialiştii în resurse umane spun că doctorii vor fi foarte căutaţi şi în România, datorită extinderii spitalelor private, în ciuda salariilor mici din sistemul sanitar de stat.

Cele mai căutate specializări anul acesta sunt tehnologia dentară, cu 6 candidaţi pe loc, şi Fizio-kineto-terapia. Medicina generală e şi ea în topul preferinţelor,tot cu aproape 6 candidaţi pe loc, la egalitate cu Stomatologia. Pe locul trei se află Farmacia, cu 3 candidaţi pe loc. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Florian Popa, se laudă cu cea mai ridicată concurenţă după 1989. „Tinerii aleg medicina în număr din ce în ce mai mare pentru că e o meserie nobilă. În plus, le oferă o perspectivă bună prin prisma liberei circulaţii a oamenilor. Deşi, peste nouă ani, când va termina generaţia actuală, cine ştie ce va mai fi", spune rectorul.

„Este explicabil să fie bătaie pe medicină. E o meserie care oricum e bănoasă, chiar dacă sunt salariile mici în acest moment. E o meserie care va fi foarte bine plătită în cadrul clinicilor private. Sistemul medical privat se va dezvolta enorm în următorii ani. Poate fi şi faptul că tot mai mulţi medici sunt căutaţi afară, dar eu sper din tot sufletul că până termină această generaţie să se poată rămâne aici. Sper ca în patru-cinci ani să se pună un pic pe picioare sistemul medical", spune Daniela Necefor, specialist în recrutare la Total Business Solutions.

Finanţe-Bănci şi contabilitate, de viitor

În ceea ce priveşte concurenţa la Academia de Studii Economice, specialistul spune că economiştii nu mai sunt atât de căutaţi. „ASE-ul nu mi se pare o alegere extraordinară. De acolo cele care vor fi căutate ca meserii rămân băncile şi secţia de contabilitate. Celelalte secţii sunt puţin căutate. La Relaţii Internaţionale merită să te duci dacă ştii nişte limbi străine mai rar întâlnite: japoneză, chineză, ca să te poţi lansa în diplomaţie. Cel mai bine ar fi să se îndrepte spre Politehnică", este de părere Daniela Necefor.

Ion Gh. Roşca, rector ASE, spune că a fost surprins de numărul mare de candidaţi şi recunoaşte că succesul înscrierilor de anul acesta se datorează şi eliminării examenului de admitere. Astfel, ASE a pus la bătaie peste 4.200 de locuri pentru care şi-au anunţat candidatura peste 9.500 de absolvenţi de liceu.

 „E o cifră record de înscrişi, nu mă aşteptam. Chiar ziceam că dacă completez 85% din locurile de la taxă nu mai organizez altă sesiune în toamnă. Ce s-a întâmplat a fost că s-a schimbat sistemul. Pe de o parte a fost un Bac exigent care a selectat absolvenţii. Pe de altă parte, noi am renunţat la examenul scris. Ambele au influenţat. Copiii se temeau de încă un examen, iar cei care au luat Bac-ul au zis că dacă tot l-au luat măcar să se ducă la o facultate recunoscută. Aşa au ajuns la noi", spune rectorul.

Academia de Studii Economice a devenit în acest an un colac de salvare pentru absolvenţii cu note mari care au vrut să-şi asigure un loc la o facultate, fără prea mari bătăi de cap. „Cred că cei înscrişi la ASE mai candidează şi în altă parte. Am întâlnit absolvenţi care s-au înscris la ASE, la Poli şi la Medicină, de teamă să nu stea un an acasă. Cred că anul acesta vom lăsa pe dinafară cel puţin 2.000 din candidaţii care ar fi vrut să rămână la ASE", recunoaşte Ion Gh. Roşca. La aşa o avalanşă de candidaţi, reprezentanţii ASE nu au niciun dubiu că îşi vor ocupa toate locurile.

Selecţie riguroasă la Poliţie

Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti are o medie de 3-4 candidaţi pe un loc. Chiar dacă nu mai au parte de concurenţa de  altădată, de 10 candidaţi pe un loc, reprezentanţii Academiei se declară mulţumiţi de numărul de absolvenţi înscrişi. Pentru scăderea numărului de candidaţi sunt invocate rezultatele dezastruoase din sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului. Reprezentanţii Academiei de Poliţie spun totuşi că numărul mare de candidaţi înscrişi le va asigura o bază riguroasă de selecţie şi nu se vor abate de la criteriile de calitate. „Meseria de poliţist este una onorabilă şi se bucură de recunoştere şi apreciere. Candidaţii sunt puternic motivaţi şi tind să-şi dezvolte o carieră în acest domeniu", este de părere comisar-şef Radu Nicolae, profesor universitar şi purtător de cuvânt al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza".

Bătălie pe locuri a fost şi la Universitatea Bucureşti. La specializarea „Limbi moderne aplicate" din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine s-au adunat aproape 70 de abolvenţi pe un singur loc. Studiile americane, portugheza, italiana, japoneza şi rusa s-au clasat pe următoarele locuri în clasamentul concurenţei. Administrarea afacerilor a strâns aproape 17 candidaţi pe un loc, iar Geografia şi Jurnalismul au avut o concurenţă de 6-7 candidaţi pe un loc bugetat. Alte specializări care au avut peste 4 candidaţi pe un loc sunt Drept, Sociologie şi Psihologie, statistica fiind valabilă la facultăţile de profil din întreaga ţară.

Locuri goale la fizică

Facultatea de Fizică din Bucureşti nu a reuşit să-şi acopere toate locurile chiar dacă admiterea se face pe bază de concurs de dosare. Din cele 185 de locuri fără taxă, doar jumătate au fost ocupate. Alte 100 de locuri au fost disponibile pentru învăţământul cu plată. Nici facultăţile teologice nu au reuşit să strângă destui candidaţi astfel încât să-şi ocupe toate locurile. Cea mai mare concurenţă a fost la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti care a anunţat o concurenţă de 0,87 înscrişi pe un loc.

"Cred că cei înscrişi la ASE mai candidează şi în altă parte. Am întâlnit absolvenţi care s-au înscris la ASE, la Poli şi la Medicină, de teamă să nu stea un an acasă.''
Ion Gh. Roşca rector ASE

"Meseria de poliţist este una onorabilă şi se bucură de recunoaştere şi apreciere. Candidaţii sunt puternic motivaţi şi tind să-şi dezvolte o carieră în acest domeniu.''
Radu Nicolae purtător de cuvânt  Academia de Poliţie

70 de absolvenţi de liceu s-au înscris la specializarea limbi moderne aplicate din cadrul Universităţii Bucureşti.

Cele mai căutate specializări

- Limbi moderne aplicate: 70 de candidaţi/loc
- Studii americane: 24 de candidaţi/loc
- Academia Naţională de Informaţii: 17 candidaţi/loc
- Administrarea afacerilor: 17 candidaţi/loc
- Geografie: 10 candidaţi/loc
- Studii europene: 10 candidaţi/loc
- Inginerie medicală: 9 candidaţi/loc
- Relaţii economice internaţionale: 7 candidaţi/loc
- Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor: 7 candidaţi/loc
- Medicină Generală: 6 candidaţi/loc
- Facultatea de Poliţie:  6 candidaţi/loc

Contează universitatea, nu facultatea

Prestigiul universităţii contează la CV

Specialiştii în recrutare arată că angajatorii nu mai sunt interesaţi de specializarea pe care o urmează viitorul angajat, ci de nivelul general de educaţie şi, în special, de universitatea pe care o urmează. Automat o universitate de prestigiu ar conta mai mult la CV, decât studiile în domeniu.George Butunoiu, specialist în recrutare, spune că în Occident contează mai mult universitatea la care studiezi şi mai puţin specializarea. „Cu excepţia meseriilor care cer studii certificate (medici, arhitecţi, anumiţi ingineri, avocaţi etc.), pentru toate celelalte joburi (vânzări, marketing, HR, IT, administrativ etc.), care însumează peste 75% din totalul joburilor de pe o piaţă, contează mult mai puţin specializarea pe care o faci, şi într-o mult mai mare măsură nivelul general de educaţie al candidaţilor respectivi", explică George Butunoiu. Specialistul spune că modelul este practicat şi în România, mai ales de către firmele private. Pentru 80 sau chiar 90% din joburile de la firmele private (la stat procentajul e mult mai mic) nu interesează pe nimeni ce specializare ai făcut în facultate, şi e şi normal să fie aşa", spune George Butunoiu.

Pastila de educaţie: Poveşti despre şcoala noastră

Un reflex rămas din timpuri care au trecut, dar care nu sunt chiar aşa de îndepărtate, este să căutăm „un doctor bun", când ne îmbolnăvim, şi „o şcoală bună", când ne ocupăm de educaţia copiilor noştri. Scandalul care a însoţit rezultatele recentelor examene de Bacalaureat şi de titularizare i-a făcut însă pe mulţi părinţi să-şi pună întrebări privind calitatea şcolii româneşti în ansamblu, calitate despre care, până în urmă cu 10-15 ani, existau mituri la fel de „valabile" ca blamarea generală de astăzi.

Poate că unii dintre cititori îşi mai amintesc poveştile cu elevii care, după ce plecau definitiv, împreună cu părinţii, în Occident, ar fi urmat să fie înscrişi în ani superiori de şcoală. Atât de ridicată ar fi fost, pe vremea aceea, calitatea pregătirii de care beneficiaseră copiii în România! Poveştile sunt, desigur, doar poveşti, dar recent am avut privilegiul să stau de vorbă cu dovada vie că şcoala românească are (încă) valoare. Bogdan Aurescu, diplomat de anvergură internaţională, spune despre sine că este în totalitate „produsul şcolii româneşti". N-a făcut niciodată studii în altă parte, de la clasele primare până la doctorat şi studii postdoctorale. Competenţele sale au fost confirmate prin victoria României la un proces desfăşurat la Curtea Internaţională de la Haga. Verdictul a pus capăt unui diferend teritorial cu Ucraina, vechi de pe timpul fostei Uniuni Sovietice. Cât de slabă poate fi, deci, şcoala românească?